Liniște, pace, natură. Ritmul vieții încetinește, oboseala și stresul ies din oase, evaporându-se ca un mâl ce s-a uscat și se desprinde de pe trunchi, zilele devin mai lungi, mai frumoase, mai pline de activități plăcute.
Ah, cum adie vacanța pe la mine prin dorințe…
Vara asta pana acum a fost cea mai trista…Nu pot sa-l uit si au trecut deja 3 luni…ce ma fac? il iubesc…orice imi aduce aminte de el , pana si adierile…
=) Cred că e evident că n-ai de ales și că trebuie să mergi mai departe fără a-ți plânge de milă. Hai, curaj. Nu e atât de greu pe cât pare. =)