Privind apusul acesta te întreb pe Tine, Doamne, Te întreb:
- Cum ai putut să-mi sădești în ochi atâta frumos, iar în suflet atâta deznădejde?
Și de ce mă mistuiesc aceste cuvinte, de ce în ecouri turbate se lovesc de neîncăpătorii pereți ai unui suflet pe care L-ai lăsat atât de limitat? De ce?
IV
"Am cutreierat ani în șir mările
și când ne-am întors ne-am dat seama
cât de puțin ne îndepărtasem de țărm.
De fapt, nu ne îndepărtasem deloc.
Eram tot acolo și iubeam aceleași lucruri
Ne-am pierdut la Troia obiceiul de a surâde ușor.
În rest suntem aceiași și iubim aceleași lucruri,
[Octavian Paler]
Cu-adevărat că Troia aceea sălășluiește în fiecare dintre noi. Și se cheamă timp, vârstă sau singurătate, iar fiecare are o Troia a lui.
superb!!!rar iti este dat sa vezi asemenea frumusete
:s Nu mi-a luat decât vreo o lună să o pun pe blog… :s
iti pun eu pe mail un apus frumos…daca vrei poti sa-l pui si pe blog. Pozele sunt facute de mine