La un restaurant japonez exclusivist…

Se făcea că am stat un pic la o coadă destul de aglomerată, până să apuc să întru și eu, accesul făcându-se în grupuri aleatoare de doisprezece – cincisprezece persoane.

Odată întrat în exclusivistul restaurant japonez, am fost surprins de o intensă senzație de cofetărie comunistă, poate și datorită fețelor de masă roz ca florile de cireș japonez și groase, dintr-o țesătură durabilă, călcată în unghi drept.

Ideea ar fi fost să mănânc niște înghețată simandicoasă, dar nu știu exact ce s-a întâmplat și nimerisem la masă unde, din fericire, printre felurile de mâncare de interes era și înghețata pentru care venisem. Așa că mi-am luat o farfurie de plastic, din cele afișate pe masă, cu câteva bucate prin ele:

- Uite, ai cârnaț, spune bucătarul, arătând spre o perniță galbenă și crocantă de prin farfurie. Ăla merge bine cu înghețata…

Confuz, priveam ritualul servirii mesei, așezat printre ultimii la coadă, să fac și cu ce face și restul, nefiind de-al casei. Ei, dar la un moment dat, tipul din fața mea, tot european, ținându-și farfuria în mână, s-a apropiat de o capră albă ce stătea ridicată pe masă. Aceasta, capra, se uită în farfurie, alege ceva brânză din farfurie, o ia, o rumegă un pic, după care, cu limba ei lungă, o pune în gura omului care nu știa dacă să fie dezgustat sau extaziat.

Apoi mi-a venit mie rândul. Bucătarul mi-a explicat că frumoasa capră, albă, blândă și lățoasă, e dresată să aleagă brânza din farfurie și s-o rumege pentru a-i da o textură deosebită.

Adevărul este că am încremenit în timp ce o priveam pe capră luându-mi brânza din farfurie, am numărat cele trei ori, cât a rumegat brânza mea, dar când să-mi bage brânza în gură, cu limba ei cea lungă, m-am trezit dezgustat din vis, înnebunit de greață…

Cum să las o capră șă-și bage limba în gura mea?

12 Comentarii

  1. Mihai 06 ianuarie 2012 la 08:39 - Raspunde

    asta e pe bune?:|

  2. Corina M. 06 ianuarie 2012 la 15:29 - Raspunde

    Hahaha! Foarte tare! Ti-as recomanda piesa de teatru: “Capra sau cine-i Silvia?” cu Marcel Iures. E potriveala naibii cu visul tau :))

  3. Mihai Todor 06 ianuarie 2012 la 19:21 - Raspunde

    Crap… O ia lumea asta pe ulei rău de tot :( Mă rog, cei care au câine și-s obișnuiți să fie linși pe “botic” de respectivul patruped, probabil nu au nimic împotrivă cu această practică. Eu unul aș notifica protecția animalelor dacă aș vedea așa ceva.

    • Robin Molnar 09 ianuarie 2012 la 07:35 - Raspunde

      Dude, era un vis… =))

      • Mihai Todor 10 ianuarie 2012 la 01:48 - Raspunde

        Ahhhhhh… Mă da’ ce vise mai ai și tu…

  4. joita lucian 07 ianuarie 2012 la 10:32 - Raspunde

    Bine ca ai inceput cu “se facea” ca eu am crezut ca este real….si ma gandeam …”ba chiar asa o fi”?

    • Robin Molnar 09 ianuarie 2012 la 07:39 - Raspunde

      Nu poate fi o coincidență. :P

      • joita lucian 09 ianuarie 2012 la 09:16 - Raspunde

        Da chiar ai mancat vre-o data la un restaurant …de-asta…au niste mancaruri ciudate ca aspect dar ff gustoase!

        • Robin Molnar 16 ianuarie 2012 la 08:09 - Raspunde

          Am mâncat mâncare japoneză, dar nu la restaurant exclusivist. =))

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Vreau să fiu părtaș la faptă. Poți, de asemenea, să fii părtaș și fără martori.