Vampirii emoţionali sunt peste tot. Cred că fiecare dintre noi cunoaşte cel puţin câte un exemplar de-al speciei şi, după părerea mea, cred că fiecare trebuie să încerce să se descotorosească de aşa ceva. Fundamental, pentru că relaţiile emioţionale se bazează pe schimburi reciproc avantajoase.
Or, vampirul emoţional, îţi va lua totul, sau mult, oricum (din energia psihică), mulţuminu-se să nu ofere nimic, sau aproape nimic. Ceea ce este nasol. Pentru că, şi asta ştim cu toţii, energia psihică (sau emoţională) se recuperează cel mai greu. Problema este că nu este simplu să de descotoroseşti de aşa ceva, în principiu pentru că provoacă dependenţă, prin sentimentul de tărie pe care ţi-l oferă ţie însuţi (ei părând slabi şi vulnerabili).
Câteodată etse mai înţelept să cedezi şi să te conservi, decât să te dedici şi să te consumi. Pentru că nu te alegi cu nimic.
Mie mi-au trebuit şase ani să mă scap de o vampiriţă. :X
Ca bine le mai zici uneori
.
:s Eu fac cum fac şi numai peste ele dau. :s