Mi-am dorit să moară

Nu vreau să vă mint, azi i-am dorit răul cuiva. Mă rog, nu om, ci câine, fiindcă astăzi, venind pre casă, am văzut câinele ăla tâmpit plimbându-se pe stradă, în fața unui autobuz ce venea spre el.

No, văzându-l cum se întinde pe stradă, cum se lungește rupt de lene cu autobuzul venind spre el, sufletul mi s-a umplut de bucurie, șoptindu-i:

- Vedea-te-aș în sânge lipit de radiatorul autobuzului, schelălăind cu ultimele puteri și devenind mâncare crudă pentru viermi…

Sunt un om rău.

Dacă ți-a plăcut acest articol, recomandă-l și altora folosind butoanele pentru Twitter, Facebook și Google +1.
Acest articol a fost publicat în Personal. Salvează legătura permanentă. .

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Vreau să fiu părtaș la faptă. Poți, de asemenea, să fii părtaș și fără martori.