De ce nu e rentabil mineritul din Valea Jiului – calcul

Nu vom face un calcul exact, la cent, pentru că nu este cazul, dar vom face niște calcule simpliste care vor demonstra oricui are liceul terminat că nu este rentabilă exploatarea de huilă în Valea Jiului.

  1. Huila energetică pentru export – import are o putere calorică de 6,000 de Kcal/Kg. Aceasta este calitatea minimă la care trebuie să se ridice aceasta pentru a putea fi cumpărată de alte nații.
  2. Huila energetică nemțească are o putere calorică de 8,000 de Kcal/Kg și cam 9% cenușă.
  3. Huila energetică din Valea Jiului are o putere calorică de 4,000 de Kcal/Kg și cam 30% cenușă.

Calculul e simplu. Din kilogramul de cărbune scădem cenușa și-i calculăm valoarea energetică reală rămasă, făcând raportul energetic între cărbunele nemțesc și cel românesc:

8000 - ((8000 * 9)/100)   8000 - 720    7280
----------------------- = ----------- = ---- = 2,6
4000 - ((4000 * 30)/100)  4000 - 1200   2800

Adică 2,6 tone de huilă din Valea Jiului cu 30% cenușă echivalează energetic cu o tonă de cărbune din Germania, cu 9% cenușă.

Întrucât prețul de exploatare este cam același oriunde în lume, în jur de o sută de dolari per tonă, pentru că prețul echipamentului de exploatare (grinzi, mașini unelte) este cam același, pentru reducerea costului nu se poate umbla decât la salarii.

Iar în Valea Jiului salariile sunt, oricum, mici pentru industria extractivă. Deci cifrele nu arată deloc bine. Din contră, și îmi pare rău s-o spun, mineritul de huilă energetică din Valea Jiului nu este rentabil pentru că huila de aici este de proastă calitate și pentru că are semnificativ mai multă cenușă, ceea ce implică niște costuri mai ridicate de exploatare energetică.

Partea bună este că mineritul de huilă din Valea Jiului ar putea redeveni rentabil la orizontul anului 2050 – 2060, după ce producția de cărbune ieftin își va fi atins apogeul în 2025, urmând să scadă treptat. Din păcate, însă, asta nu ne ajută prea mult în acest moment.

10 Comentarii

  1. George Damian 19 martie 2012 la 15:00 - Raspunde

    O lamurire extrem de binevenita. Ar mai fi bune niste clacule de acest gen si pentru CFR.

  2. Mircea C. 20 martie 2012 la 09:55 - Raspunde

    M-ai deprimat rau de tot cu postul asta. Tusi, ceva nu pusca aici. De ce socotesti doar pretul exploatarii ? Transportul carbunelui unde se regaseste ? Daca eu sunt in Antarctica si vreau sa-mi incalzesc soba cu carbune nemtesc, tot cu 100 dolari pe tona o sa-l iau ? In al doilea rand, puterea calorica a carbunelui nu se reflecta si in pret ? Cine are un produs premium, de obicei pune si pret premium. Mai tine cont si de faptul ca pretul exploatarii in cazul in care carbunele e de la noi, ne ramane tot noua de fapt – salariile oamenilor din Vale.

    • Robin Molnar 21 martie 2012 la 07:48 - Raspunde

      Îmi pare rău că te-am deprimat. Crede-mă, nici eu nu mă simt prea bine. Să le luăm pe rând.

      1. Calculul se referă strict la exploatare, presupunând cazul cel mai favorabil, când consumul cărbunelui energetic se face la gura minei.
      2. Asta pentru că nu suntem în Antarctica. Acolo este mai ieftin cărbunele din Australia.
      3. Evident că puterea calorică se reflectă și în preț, și încă în forme multiple care nu ne avantajează. Cu toate acestea, nu există preț premium la cărbune, fiindcă consumatorului final nu-i pasă ce putere calorică avea cărbunele care-i dă electricitate.
      4. Produsul nostru fiind prost și foarte prost, dacă am reuși cumva să-l exportăm, deși asta nu se poate atât pentru că este un produs subvenționat de stat cât și pentru că are capacitatea calorică a unor paie ude, l-am da mai ieftin decât ne-ar costa exploatarea. Probabil în Mozambic și alte țări africane.
      5. Presupunând că un miner scoate, în medie, cinci tone de cărbune pe zi. Din salarii, lui îi revin vreo treizeci de dolari, deci cam cinci dolari pe tonă. Prin exploatarea de două ori mai scumpă în România, statul român în loc să dea cinci dolari pe tona neexploatată, salarii compensatorii direct la mineri, acum pierde cel puțin teoretic o sută de dolari pe tona exploatată, din care o parte se amortizează prin producția de energie. De profit nici nu poate fi vorba. 🙁

  3. ocsike 21 martie 2012 la 21:40 - Raspunde

    Te referi la preţul si Kcal la tona de piatră extrasă?

    • Robin Molnar 22 martie 2012 la 08:14 - Raspunde

      Nu cred că sunt sigur ce mă întrebi. 🙁

      • ocsike 22 martie 2012 la 12:48 - Raspunde

        Poi aşa zic minerii pe aici… că nu prea se mai extrage cărbune, e mai multă piatră…

        • Robin Molnar 23 martie 2012 la 07:29 - Raspunde

          Deprimant, man… Pune berea la rece că ne vedem.

  4. Un pensionar miner 06 aprilie 2013 la 16:35 - Raspunde

    Domnule Molnar,
    Care-i tara aia care nu subventioneaza extractia de huila ? Specific : HUILA !
    Multumesc !

    • Robin Molnar 07 aprilie 2013 la 23:42 - Raspunde

      Domnule pensionar,

      De ce nu-mi spuneți Dvs.?

      Sunt deschis la opinii divergente față de ale mele.

      R.

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vreau să fiu părtaș la faptă. Poți, de asemenea, să fii părtaș și fără martori.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.