De multe zile plouă-n paradis
C-un şir amar de patimi şi dureri,
Un şir ce-nchide vechile plăceri,
Şi bucurii, şi zâmbet de copil,
Ce-n noaptea magică şi-a pierdut
Şi ultimul refugiu-al inocenţei.
De zile multe nu am mai zâmbit
La ploaia rece ce-mi cădea pe faţă,
E aspru frig acum în jurul meu,
Şi oriunde mă uit e numai ceaţă.
Îngerul cu spadă a căzut
Şi aripile nu i-au mai bătut
În cerul fără aer, fără nori,
În cerul fără patimi şi dureri.
De zile multe plouă-n paradis
Şi-mi este prea greu, Doamne, să zâmbesc,
Tu ai plecat, m-ai părăsit,
Iubirea mea mi-ai răstignit
În cerul fără nori.
IP
