Arhiva categoriei: Rondeluri

Nu port în suflet ferecate decât celulele unor vechi iluzii Și-n cazemata gărzii am doar prăfuite, sentimentale confuzii. Dar camera de bal pe care mi-ai dăruit-o c-un sărut Am s-o păzesc cu doi dulăi ce iute se asmut.

Îi cam stăteau printre dinți cipsurile orânduirii Căci mâncase autostradă și catedrală a mântuirii, Dar niște carne ar fi vrut și el, săracul, Chiar dacă, ce-i drept, încă n-a luat Bac-ul.

Prinși în vâltoarea unor clipe efemere și dureroase Trăim ca niște fluturi într-o lume cu ofilite flori Și sorbim însetați din iluzia că zburăm pân-la nori, Însă adesea, din grabă, nădejdiile ne mor voluptoase.   Emoțiile se scurg prin noi … Continuarea →

În braţele mele fremătând tremurai toată Ca-n primăvara întâii şi celei din urmă iubiri, Erai frumoasă cum n-ai fost, încă, niciodată Şi-n tine prindeau muguri intense, nebune trăiri.   Creştea în tine imens rodul noii noastre cuceriri Un rod ce … Continuarea →

În dimineaţa asta umedă şi rece de toamnă Spre orizonturi noi ai plecat, a mea doamnă, Spre împliniri de vise, de iluzii şi idei. Rătăcesc fără tine pe triste, ascunse alei.   Ceaţa a încetat subit să se înalţe înspre … Continuarea →

Ecouri acute, stridente se zbat în mine Vara asta-i o toamnă, o iarnă pustie, Răcit sunt şi astăzi de melancolie Păşind îndârjit spre meleaguri străine.   Se topesc zgomotos pe pământ frunzele, De nebunie mintea nimic nu reţine Vara asta-i … Continuarea →

Ruginii cuvintele se-aştern pe foaie, E ţipătul lumii ce stă să cadă, Un ochi care nu vrea să vadă Pe câmpul sterp numai ploaie.   Până şi cerul încet se înoadă Umplând răsăritul de zoaie. E ţipătul lumii ce stă … Continuarea →

Ţi-l cânt, este ultimul nostru trist vals, Ca un refren negru, repetat obsesiv, Ce sfărâmă tot ce aveam la superlativ, Nu pot sădi iubire cu un zâmbet fals.   Aş vrea să-ţi uit versul amar, oţetit, Mi-ai arătat că era … Continuarea →

N-a fost nimic din ce-a fost scris să fie, Un joc timid, copilăresc, cu doi actori, Ce măştile-şi schimbau cu voioşie Minţindu-se că zboară înspre nori.   Dar verile ce trec încet mă sfărâmă, mă rup, Golul din suflet e … Continuarea →

Sigur diseară nu am să mai vin din cupa plină cu venin să gust Deşi iluziile sunt dulci precum un must Fundamental, ele sunt tot venin.   Aştept ecoul pânză deasă să-şi ţese Să nu aud de dulci sentimente alese. … Continuarea →

Arşiţa a oprit orice adiere de vânt Soarele, strop cu strop, s-a topit şi a curs pe pământ, Câmpul cărămiziu s-a crăpat, s-a deschis fremătând Păsările zbor, cadavre-n putrefacţie căutând.   Apele au secat, în fântâni e doar mâl Oamenii … Continuarea →

  Motto:   "Misterele acestei lumi sunt date de lucrurile care nu se văd dar se intuiesc." Am încercat să scriu ceva frumos Să-ţi acopere sufletul cald şi pufos, Să-nchizi melancolia obtuză Ce te-a făcut din uliu buburuză.   Să … Continuarea →

Sunt fasciculul ce a scăpat din prisma ta, Orizontul pe care nu-l vei mai vedea, În urma ta gingaşă frunză căzută Pe-un fond de toamnă acută.   Sunt valul ascuns de ceaţa ce se lasă Pe fiord, într-o dimineaţă geroasă, … Continuarea →