În braţele mele fremătând tremurai toată
Ca-n primăvara întâii şi celei din urmă iubiri,
Erai frumoasă cum n-ai fost, încă, niciodată
Şi-n tine prindeau muguri intense, nebune trăiri.
Creştea în tine imens rodul noii noastre cuceriri
Un rod ce sper să prindă floare şi-altă dată,
În braţele mele fremătând tremurai toată
Ca-n primăvara întâii şi celei din urmă iubiri.
Îți simt şi acum inima sărind din piept cu putere,
Ţi-e respiraţia sacadată şi orice gest ţi-e sacadat,
Muşcăm voluptuos din fructul numit păcat.
Să fii iarăşi a mea este în viaţă cea mai mare plăcere
Ca-n primăvara întâii şi celei din urmă iubiri.
În braţele mele fremătând tremurai toată.
