În dimineaţa asta umedă şi rece de toamnă
Spre orizonturi noi ai plecat, a mea doamnă,
Spre împliniri de vise, de iluzii şi idei.
Rătăcesc fără tine pe triste, ascunse alei.
Ceaţa a încetat subit să se înalţe înspre cer,
Afară e răcoare, în suflet port răzvrătire şi ger.
Spre orizonturi noi ai plecat, a mea doamnă,
În dimineaţa asta umedă şi rece de toamnă.
Tăcerea e durere, e veac, e chin şi metastază,
Adierea este viscol, ninsoare şi tunet şi furtună,
În ochi eu port tăcere, în suflet port o rază
Şi mă întreb de-acum cine-ţi va spune noapte bună.
În dimineaţa asta umedă şi rece de toamnă
Spre orizonturi noi ai plecat, a mea doamnă.
OC
