Dragă,
Motto:
"Nu trebuie
Să-ţi spui gândurile
Dacă regreţi
Trecute scrisele rânduri."
(George Bacovia)
Ţi-am scris această scrisoare
Înainte de a mea plecare,
Am scris-o sincer şi cu drag
În umbra celor ce au fost.
Nu m-ai scris tu,
Deci nu mă rupe!
Lasă-mă să trăiesc,
Lasă-mă să-ţi vorbesc!
Poemul acesta ţi-l închin
Şi te iubesc ca prima oară,
Iar sufletul e un ciorchin
Cu struguri ce încep să doară.
Mi-e sufletul imensitate,
Ţi-e sufletul o aură,
Şi te iubesc ca prima oară!
Poemul acesta ţi-l închin.
Cât te iubesc, cât de sublim
Şi cât mă doare, e un chin,
Cum mă pierdeam în ochii tăi
Şi cum fugeam de oameni răi,
Dar tot ce-ţi spun este infim,
Poemul acesta ţi-l închin!
Eu n-am să plâng
De-a vieţii melodramă,
N-o fă nici tu
Când totul se destramă.
N-am să privesc
Cum soarele răsare,
Tu să o faci,
Căci altfel el apare.
Nu am să uit,
Deşi uitarea vine,
N-o fă nici tu,
Rămâi în gând cu mine.
În viaţa ta e anarhie,
În ochii tăi sclipiri o mie,
În viaţa ta multă plăcere,
Şi-n cântul meu numai durere!
Rondelul iubirii ce-o port
E trist ca un cântec de mort,
E viu ca un soare de mai,
Şi dulce precum al tău grai.
E tandru tot ceea ce simt
Şi-s vesel căci nu mă mint.
E trist ca un cântec de mort
Rondelul iubirii ce-o port.
E fericirea marinarului în port
Şi e durerea galopantă a unui cal,
E frumuseţea nopţii într-un cort
Şi e pasiunea unui animal,
Rondelul iubirii ce-o port.
Ploua afară când ne-am sărutat
Cu stropii reci şi mici şi goi,
Şi nici acum nu am uitat
Cum am ajuns noi doi.
Erai atunci frumoasă ca o floare,
Şi nici acum nu te-ai schimbat.
Ploua afară când ne-am sărutat
Cu stropii reci şi mici şi goi.
Dar astăzi te iubesc mai mult,
Cum n-am crezut că poate fi adevărat.
Spune-mi, iubito, îţi aminteşti de noi?
Ploua afară când ne-am sărutat
Cu stropii reci şi mici şi goi.
Ecoul nu conţine vocea ta,
Lumina nu conţine umbra ta,
În aer nu mai e parfumul tău:
Eşti prea frumoasă pentru versul meu!
Ce dulce e sărutul tau
Cu gust de flori, de roze,
Cu el pot trece orice rău,
Aş vrea să-l prind în poze.
Iar noaptea, de am somnul greu
Adorm cu tine-n suflet,
Ce dulce e sărutul tău,
Cu gust de flori, de roze.
Mai am şi-acum păreri de rău
Cum am avut şi ieri, mereu.
Şi-acum mă minunez, de-ai şti,
Cum mi-aprinzi focul inimii.
Ce dulce e sărutul tău!
Tu esti îngeraşul trist,
Demonul care c-o ghiară
Inima mi-o înfioară!
Eu sunt doar un biet artist.
Te iubesc ca-ntâia oară,
Deşi sunt un ghinionist
Care mâine o să moară!
Tu eşti îngeraşul trist.
Unul este Domnul Crist
Ce durerea mi-o destramă!
Tu eşti îngeraşul trist,
Demonul care c-o ghiară
Omorâ un biet artist.
Visele mele se năruiesc
Cu orice zi ce o trăiesc,
Dar poate ziua care vine
Îmi va aduce un strop de bine.
Mă tot gândesc la ce a fost odată,
Tot ceea ce am dorit viaţa toată.
Şi visele mele se năruiesc
Cu orice zi ce o trăiesc.
Durerea ce o simt e lipsa ta,
Şi nu o poate stinge nimenea,
Poate doar un zâmbet cald dimineaţa.
Dar visele mele se năruiesc
Cu orice zi ce o trăiesc.
Eu sunt un înger care a căzut
Din înaltul cerului, din rai,
Căci tu eşti tot ce-n viaţă am avut,
Şi tot ce-n ceruri n-ai.
Nu mai am loc acolo sus, în cer
Şi mâine-n zori de zi am să mă mut,
Căci sufăr de un dor acut.
Eu sunt un înger care a căzut.
Ştiu că e mult de când
Întâia oară ne-am văzut,
Dar mă trezesc mereu plângând,
Şi te iubesc, şi te şi cânt.
Eu sunt un înger care a căzut.
Îngerii cad primii, nu ştiai,
În nopţile când tandru mă chemai,
Când adormeai gândindu-te la mine,
Şi când sperai că totul va fi bine?
Rămâi acum cu bine,
Mă voi feri de tine,
Dar vreau să ştii că nimenea
Locul nu ţi-l va putea fura.
Îmi pare rău de tot ce-a fost,
De ale tale lacrimi fără rost.
Rămâi acum cu bine,
Mă voi feri de tine.
N-am fost un nu ştiu cine,
Ci doar un trup şi-un suflet
Şi ai fugit de mine!
Mă voi feri de tine,
Rămâi, rămâi cu bine.
IP plus restul muzelor mele.
