1816 n-a fost un an bun

În noaptea de 5 Aprilie 1815, vulcanul Tambora din Indonezia, situat în Emisfera Sudică, a erupt cu o putere atât de mare, încât a aruncat în straturile superioare ale atmosferei o cantitate de pulberi echivalente cu o sută de kilometri cubi de rocă solidă, suficient cât să acopere atmosfera cu un strat gros de pulberi care să determine o scurtă, dar intensă, iarnă vulcanică.

Amu, e logic ce s-a întâmplat: pulberile din straturile superioare ale atmosferei au reflectat lumina solară, ducând la reducerea cantității de lumină solară ce ajungea la sol, rezultând un îngheț incredibil – în miezul verii – când, aproape în fiecare zi a lunii Mai 1816, temperaturile din zone temperate nu treceau de pragul dezghețului, ducând la distrugerea aproape completă a recoltelor. Bine, nici luna Iunie 1916 nu a fost prea bună, a fost tot geroasă, iar anul 1816 este considerat ca fiind „anul fără vară„.

Desigur, catastrofa aceasta meteorologică a dus la foamete, malnutriție și, chiar, răscoale populare (în Europa, nu în SUA).

Mi s-a părut cumva interesant fenomenul ăsta istoric. Dacă mâine s-ar întâmpla, iarăși?

Mă gândesc, oare cât valorează un smartphone pentru tine? Suficient cât să mănânci o masă caldă, după ce n-ai mâncat de trei zile? Eventual cât să nu dormi o lună pe străzi, în gerul iernii? Sau, ce înseamnă pentru tine o mașină în care nu mai poți băga benzină? Ai vinde-o pe bani, sau ai face un troc pe o plasă de conserve?

Ți-ai da laptopul scump pe o cutie de medicamente? Poate niște antibiotice care să te scape de infecție, deci de moarte, sau poate pe un blister de vitamina C care să te ajute să nu faci scorbut de la atâtea conserve?

În fond, ce înseamnă sistemul modern de valori materialiste, în condițiile în care protecția noastră față de un asemenea cataclism planetar este nulă?

Îți poți imagina să-ți dai aparatul foto pe un blid de ciorbă chioară, dar caldă? Și, ai împărți ultimul morcov cu jumătatea ta actuală?

9 Comentarii

  1. Cronicarul 28 mai 2013 la 09:23 - Raspunde

    Brrr…nici nu vreau sa ma gandesc, daramite sa patesc.

  2. Laurentiu 28 mai 2013 la 16:27 - Raspunde

    Nu sunt ferm convins insa am vaga impresie ca am vazut un scurt documentar despre anul 1816, anul fara vara. Adevarul este ca astfel de fenomene apar din senin si destul de rar.

  3. Nautilus 30 mai 2013 la 14:33 - Raspunde

    1. Agricultura modernă funcţionează cu totul altfel decât în vremea în care se ara cu boul şi se transportau produsele cu căruţa.

    2. Sistemul modern de transport permite achiziţionarea foarte rapidă (1-2 săptămâni) de grâne din regiunile calde care au fost afectate foarte puţin de catastrofă (America de Sud / Asia de Sud-Est).

    3. Posibilitatea „iernii vulcanice / nucleare / meteorice” a fost ridicată în anii 1945-1950 de opozanţii înarmării nucleare din ţările anglofone, care sunt în condiţii normale ţări foarte reci. Numai prezenţa GulfStreamului aduce clima umedă şi puţin rece pe care o ştim în Insulele Britanice, altfel iarna lor ar fi la fel de îngheţată ca în Scandinavia. Din aceste motive, pentru ei era un motiv de spaimă posibilitatea de a avea o nouă „epocă fără veri”.

    De fapt, pentru regiuni uscate ca Peninsula Iberică sau Balcanii, o „iarnă nucleară / vulcanică” abia ar asigura o climă umedă, foarte favorabilă agriculturii. Cam aşa, ca anul 2011, cel mai rece şi ploios din ultimele decenii, care a fost şi anul agricol record pentru România.

    • Robin Molnar 30 mai 2013 la 17:15 - Raspunde

      Da, numai că producția noastră agricolă nu e suficientă pentru a face vreo mare diferență.

      • Nautilus 30 mai 2013 la 22:10 - Raspunde

        Imediat după marea bubuială din Egipt, în 2011 şi prima parte a lui 2012, ministrul Agriculturii de la noi, Valeriu Tabără -considerat de când e el în politică „prost şi ţăran”- le-a livrat o cantitate uriaşă de grâu, influenţând raportul dintre grâu şi dolar pe piaţa mondială.

        Se vede treaba că uneori „proştii şi ţăranii” conducând o ţară „fără importanţă” au de fapt mai multă importanţă decât se vede la o privire superficială.

        • Robin Molnar 30 mai 2013 la 22:42 - Raspunde

          Nu știu la ce te referi. Poți, te rog, detalia cu un link?

    • Robin Molnar 03 iunie 2013 la 16:20 - Raspunde

      Foarte interesant. Mă și întreb de ce a crescut, atunci, prețul pâinii.

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vreau să fiu părtaș la faptă. Poți, de asemenea, să fii părtaș și fără martori.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Robintel
Despre Politica de Confidențialitate

Acest website are nevoie să folosească cookies, care sunt niște fișiere text de mici dimensiuni ce conțin referințe specifice, dar nu explicite, stocate pe computerul voastru, astfel încât, de exemplu, atunci când lăsați un comentariu, datele din formular să se salveze, dar nu numai.

Fără acces la cookies, aceste date nu se vor salva.

Pentru a afla mai multe despre cum folosim informațiile și despre dreptul vostru asupra datelor voastre, vă rugăm să consultați pagina Politica de Confidențialitate.

Puteți modifica accesul la aceste cookies accesând taburile din stânga.