Am nişte poze de vreo 2 sau 3 săptămâni pe care ţin să le pun pe blog.

Vin şi io cu nişte întrebări:

• ce tonaj o fi avut ăla care a spart capacul?
• ce viteză o fi avut presupunând că tonajul era mic?
• a scăpat cu maşina intactă?
• cum a ajuns o jumătate atât de departe de canal?
• de ce fac capace din fontă, un aliaj extrem de casabil?
• o fi adânc canalul?

Spre bucuria şoferilor problema a fost remediată destul de repede şi nu s-a întâmplat nicio tragedie. Io recunosc faptul că mi-ar fi fost târşă să trec peste capacul ăla, că dacă vine un ciumeg din stânga care are prioritatea de ciumeg mă băga c-o roată în canal şi lăsam un suvenir p-acolo… Ce imaginaţie am şi io…

Şi tot pentru că am multă imaginaţie propun ca o treime din capace să fie scoase, prin rotaţie şi aleator, de pe şosea, astfel încât şoferii să fie nevoiţi să reducă viteza şi să circule cu atenţie. Să vedeţi ce s-ar reduce numărul de şumaheri… Desigur, nu este o soluţie viabilă de aceea este doar un exerciţiu de imaginaţie.