Plopul energetic este o cultură ce crește în înălțime cam cu doi – trei centimetri pe zi, și am văzut la televizor că cineva și-a făcut o pepinieră prin Banat, pepinieră de unde exportă asemena plopi.

Se pare că omul îi trimite în Ungaria și alte state, unde oamenii îi cresc până pe la vârsta de patru ani, după care îi toacă iar lemnul tocat îl vând posesorilor de centrale electrice pe lemne la prețul cam de 96 de euro pe tonă, în timp ce un puiet de vreo trei metri costă douăzeci de eurocenți.

Chiar și așa, se pare că tot este rentabil. Ceea ce mă face să mă întreb de ce suntem atât de reticenți în a încerca culturi noi?