Românismul în arhitectură

Știți, eu sunt mai țăran de felul meu, că așa mă vrea țara mea. De exemplu, când am fost în Irlanda de Nord am rămas surprins de faptul că în baie aveam un calorifer normal ca lungime, nu o janghină din aia de douăzeci de centimetri.

Adică la ei casele au fost gândite în așa fel încât să fie prietenoase și confortabile, inclusiv în baie. Nu trebuie să-ți înghețe fundul de să te ca*i pe tine, dacă afară este frig. Că poate vrei doar să te bărbierești sau să faci un duș, de exemplu.

Singurele calorifere mari montate în baie sunt cele puse de proprietari, că majoritatea blocurilor nu vin cu ele din fabrică.

13 Comentarii

  1. Ana 21 ianuarie 2011 la 10:17 - Raspunde

    Te inseli, nu e peste tot asa. Probabil depinde de la caz la caz. Ai mei au avut initial in baie un calorifer relativ mic (cam juma’ de metru, cativa cm +/-). L-au inlocuit cu unul mai subtire si mai inalt, dar cam la fel de lat. Mamaia calorifer mic. Eu in schimb am aici ditamai caloriferul in baie (si da, arata a calorifer care e acolo de la facerea blocului). Nu chiar cat cel din camera, dar totusi… camera are aprox. 5.35m x 4m. La fel am vazut si pe la alti colegi in Bucuresti. Calorifer mic am in bucatarie. Dar acolo am aragazul…

    • Robin Molnar 21 ianuarie 2011 la 11:20 - Raspunde

      Apăi, no, depinde de mai mulți factori. De exemplu, am văzut și eu un desen făcut din faianță pictată de mână, într-un apartament făcut de comuniști acum 40 de ani. Nu mi-a venit să cred cât de mișto poate să fie. Evident, prețul actual al unei asemenea lucrări ar fi de câteva mii bune de euro.

      Plus că mai știu cazuri de blocuri făcute pentru securiști, cu tot felul de chestii prin ele și fără aerisite în budă, de unde să-ți asculți toți vecinii. =))

  2. xtall 21 ianuarie 2011 la 12:08 - Raspunde

    Si acum tot asa se fac. Pentru ca se calculeaza in functie de suprafata si de cata caldura ar trebui sa existe in spatiul respectiv.
    Dar ei calculeaza ca si cum ar merge incalzirea non-stop asta e problema cu frigul, si nu calculeaza nici izolatia blocului.

  3. xtall 21 ianuarie 2011 la 13:37 - Raspunde

    Nici eu nu ştiu formula exacta, dar ştiu cam care e ideea, am lucrat pe şantier prin 93 vreo 2 ani chiar la blocuri, parte electrica, automatizări de scara, instalaţii electrice lift. Am făcut chiar un bloc de unul singur 😛 nu e mare sfârâială
    Din ce-am văzut eu atunci erau doua chestii diferite.
    partea de construcţie: pe aia ii interesează strict partea de construcţie şi rezistenta, având ceva în schema şi pe partea cu izolaţiile, dar subţire de tot.
    A fost subţire la izolaţii ptr ca a fost un fel de proiect permanent, adică soluţii din ce în ce mai bune, mai aparea ceva, faceau cu ce aparea
    Naspa era pentru ca nu aveau legătură unii cu alţii pentru a calcula cumulat exact ce trebuie la o încăpere.
    Pentru ca, cu încălzirea şi partea instalaţii sanitare sunt alţii, separaţi de primii, la fel si electrica, toţi au proiectele şi calculele lor la încălzire separat fata de primii(constructorii), la ăştia din urma e foarte simpla treaba: atât e suprafaţa, atât trebuie caloriferul, fără sa se mai documenteze apropo de cum a fost construita clădirea, din ce material şi ce izolaţie are. Pentru ei e doar un spaţiu de X/X ce trebuie încălzit – şi atât.
    Dar ca idee chiar de dinainte de revoluţie nu se mai făceau clădiri numai din betoane, au tot fost schimbări, într-o vreme puneau la izolaţii (intre betoane, in pereţii blocurilor) vata de sticla, .. apoi un fel de zgura de la topitorii (aia era e a buna ca izolaţie dar nu termica te te pisai pe tine de frig cu ea mie mi-au crăpat caloriferele într-un an, iţi dai seama ce frig era în apartamente) …după care au descoperit BCA-ul şi au începuseră sa meargă numai pe BCA, asta având cu adevărat o izolaţie foarte buna. Si de atunci nu s-a mai schimbat nimic pe interior sau la pereţi.
    Au început acum pe exterior cu izolarea exterioara, dar înăuntru a rămas aceeaşi mâncare de calcul, atât e spaţiul atât trebuie caloriferul

    • Robin Molnar 21 ianuarie 2011 la 15:43 - Raspunde

      🙂 Păi ăia care fac dimensionarea instalației de încălzire ar trebui să aibă calculul corect, nu? Ei iau d ela ăia de au construit și izolat proprietățile materialelor și de-acolo calculează ei. Io așa văd. Nu așa trebuia?

  4. xtall 21 ianuarie 2011 la 15:58 - Raspunde

    Pai eu ce spuneam, nu au nici o treaba cei de la incalzire cu dimensionarea in functie de izolatia cladirii.
    Se calculeaza pe spatii inchise de ..atatia m/2, el nu stie cat e mediul ambientului fara incalzire nici nu fac ei calculele.
    Ca e o cladire din beton masiv sau una super izolata, e tot aia ptr ei.
    Si chestiile astea nu sunt de la ei, sunt direct din proiect, sunt deja stas-uri, standarde.
    Numai la instalatii “speciale” se fac calcule adevarate, am facut si niste instalatii de frig cat am stat pe la firma aia si doar acolo s-a calculat real.

    • Robin Molnar 21 ianuarie 2011 la 16:00 - Raspunde

      Mi se pare foarte de cacao să construiești ceva fără să optimizezi. 🙁

  5. xtall 21 ianuarie 2011 la 16:14 - Raspunde

    “Probabil” au luat in calcul faptul ca instalatia de incalzire ar merge non-stop (fapt ce ar compensa dar e o lipsa totala a oricarui calcul economic) altfel nu pot sa-mi explic.
    De cand cu centralele de apartament vad ca se cere coeficientul de incalzire al locuintelor (culmea desi ei nu il au in proiecte), si poti sa-ti dai seama ce necesar termic ti-ar trebui

    • Robin Molnar 21 ianuarie 2011 la 16:42 - Raspunde

      Unde merge încălzirea non-stop? Le termocentrală? =)) Nici măcar acolo.

  6. xtall 21 ianuarie 2011 la 19:14 - Raspunde

    Asa cred ca era ideea pentru proiectanti urmand ca tu sa-ti reglezi caldura 😛
    Pe logica asta iese
    Ca logica de economie n-a fost niciodata, desi ceva tentative au avut dar sa bagi sticla in pereti ca izolant desi aia conduce temperatura mai ceva ca betonul 😀 mi se pare deacum prostie

    • Robin Molnar 21 ianuarie 2011 la 19:49 - Raspunde

      Nu cred că am citit bine. Se băga sticlă în pereți? =)) Cum s-a băgat și la noi în bloc BCA în tavan?

  7. xtall 21 ianuarie 2011 la 20:06 - Raspunde

    Pai ce crezi ca e zgura aia de la otelarii 🙂 nu e 100% sticla dar e foarte pe aproape, sunt tot niste bucati de sticla

Dă-i un răspuns lui xtall Anuleaza raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vreau să fiu părtaș la faptă. Poți, de asemenea, să fii părtaș și fără martori.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.