8 Comentarii

  1. Mihai Todor 13 august 2011 la 17:12 - Raspunde

    “se pare că anumite segmente de cod ADN de la viruși se găsește la toate animalele.” – Știrea asta a apărut acu’ câteva luni și e doar o speculație. Îs cam în urmă cu traducerile ăștia de la Știință și Tehnică… Apropo, ceva știri legate de descoperiri românești nu apar? Sau românii nu descoperă nimic în afară de articolele străinilor pe internet…

    • Robin Molnar 13 august 2011 la 17:22 - Raspunde

      Știință și Tehnică vorbește cam în fiecare număr despre descoperiri românești. Și nu traduc știri pur și simplu, ci înglobează mai multe știri în articole, de aceea poate știrile or fi în urmă, dar sunt stufoase de informație.

      • Mihai Todor 14 august 2011 la 01:49 - Raspunde

        Păi bagă un articol și despre o descoperire românească, că-s curios ce le mai fată mintea românașilor…

        • Robin Molnar 14 august 2011 la 14:21 - Raspunde

          Ia auzi: La Măgurele se va construi unul dintre cele mai importante centre de cercetare din lume – ELI, superlaserul românesc. Sau: Ce poate face lumina verde?, un articol despre proiectul intitulat: Interacția dintre câmpurile electromagnetice generate de sisteme fizice cu câmpuri electromagnetice generate de structuri biologice. Pentru mai multe detalii, caută pe net “efectul Comoroșan”, efect descris de biochimistul Sorin Comoroșan în 1980 într-un articol care a făcut senzație . Acesta susține că lumina verde cu lungimea de undă de 546 nanometri influențează direct reacțiile organice în rafale de 5 secunde, sau multipli de 5 secunde, aplicabilitatea fiind că pentru a te păstra sănătos trebuie să porți haine verzi (care filtrează lumina). Eh, acum ți-am trezit interesul? =))

          • Mihai Todor 14 august 2011 la 15:31 -

            Mhm… Nuș de ce, dar descoperirile științifice ale străinilor par ceva mai puțin empirice și ceva mai serioase decât ale noastre 😉 De aia eram curios.

            Just for the record, nu mă refeream la descoperirile românilor aflați la centre de cercetare din străinătate, care am văzut că fac o treabă foarte bună (de exemplu, unul din pionierii grafenului este un român), ci doar la cei care s-au hotărât să facă cercetare aici, în țară.

          • Robin Molnar 14 august 2011 la 15:51 -

            Nici eu nu mă refeream la cercetători români din străinătate. 😉 Cei de la Știință și Tehnică prezentând în fiecare număr câte un exemplu de cercetare efectuată în România sau cu cercetători români de oriunde (oricum sunt români, indiferent de locul unde activează).

          • Mihai Todor 14 august 2011 la 16:09 -

            Așa este, doar că oricât de bun ai fi, centrele de cercetare autohtone nu par a fi prea grozave pentru dezvoltarea personală (și ajungi să o iei pe ulei spunând că “pentru a te păstra sănătos trebuie să porți haine verzi ca să filtrezi lumina” :P)

          • Robin Molnar 14 august 2011 la 16:28 -

            Ce mi-ai zis-o! =))

Dă-i un răspuns lui Mihai Todor Anuleaza raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vreau să fiu părtaș la faptă. Poți, de asemenea, să fii părtaș și fără martori.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.