Acest website are nevoie să folosească cookies, care sunt niște fișiere text de mici dimensiuni ce conțin referințe specifice, dar nu explicite, stocate pe computerul voastru, astfel încât, de exemplu, atunci când lăsați un comentariu, datele din formular să se salveze, dar nu numai.
Fără acces la cookies, aceste date nu se vor salva.
Pentru a afla mai multe despre cum folosim informațiile și despre dreptul vostru asupra datelor voastre, vă rugăm să consultați pagina Politica de Confidențialitate.
Puteți modifica accesul la aceste cookies accesând taburile din stânga.
La mine în oraş se depunea un strat de pulbere negru-roşiatică pe pervazurile geamurilor pe vremea când industria era în floare. Zilnic ştergeam pervazul şi a doua zi era la loc, mai ales primăvara şi vara şi în general în zilele în care nu ploua. Nu vreau să-mi imaginez ce era în plămânii noştri.
Partea bună era că oraşul a fost mereu încadrat de copaci în dreptul fiecărui trotuar, altfel ar fi fost mult mai rău pentru sănătatea oamenilor. Anul acesta mi-a zis cineva că ar fi fain ca primăria să amenajeze cumva toate spaţiile astea verzi dintre clădiri pentru că dau un aspect demodat, şi că ar arăta mai bine pavate sau asfaltate. Am rămas WTF?!, mai bine prea mult verde decât o imagine modernă.
Dacă ar fi după mine, aş planta copac lângă copac şi aş scoate asfaltul de pe toate trotuarele şi aleile, aş lăsa cărări ca în pădure, blocurile de-abia s-ar vedea printre coroanele copacilor, lumea ar învăţa pe de rost drumurile pentru că nu s-ar putea orienta în spaţiu şi aia ar fi. Bineînţeles, mai întâi va trebui să inventez încălţămintea care nu se murdăreşte de noroi, deci va mai dura până atunci.
Dacă pavează primăria spațiul verde, o să se topească și blocurile de căldură…
Italienii au făcut un studiu (mai mult un fel de anchetă, de fapt) în 2006, despre care a pomenit şi QUATTRORUOTE, şi care avea ca subiect: în ultimii 30 de ani, adică 1976-2006, poluarea atmosferică a crescut sau a scăzut?
Răspunsul a fost: nu numai că a scăzut, a scăzut într-un mod extraordinar.
Maşinile moderne au catalizatoare, termocentralele moderne (inclusiv CETurile din Bucureşti) ard gaze naturale în locul păcurii sau lignitului, marea majoritate a locomotivelor moderne sunt electrice şi numărul celor cu motor Diesel se reduce, locomotivele cu abur au dispărut lăsând în urmă câteva “piese de muzeu mobile”, casele moderne au izolaţie mult mai bună şi ard mai puţin gaz sau lemn pe timpul iernii, electrocasnicele moderne consumă puţin curent (dacă pui alături un frigider Fram cu rezistenţă şi unul Arctic modern diferenţa de consum e de vreo 4-5 ori).
Şi mai sunt câteva chestii pe care oamenii le ignoră de obicei, fiindcă sunt mărunte, dar înmulţite de milioane de ori dau efecte semnificative: spre exemplu, dacă un cartier e asfaltat, ai nevoie să îţi speli mai puţin hainele fiindcă nu revii în fiecare zi înnoroiat de la serviciu, deci consumi mai puţin gaz să încălzeşti apa, sau mai puţin curent la maşina de spălat 🙂
De fapt, generaţiile mai în vârstă au prins vremea când Gara Basarab arăta ca în pozele cu Londra datorită locomotivelor cu abur, şi asta a ţinut până aproape de 1980.
~Nautilus
Să știi că nu e exclus. Problema este că țările mari sunt cu 50 de ani în urmă.