Sunt de acord cu OMG
Cred că ne mințim singuri că OMG sunt rele, așa și pe dincolo. Nu există niciun produs agricol modern care să nu fi fost „selecționat” de-a lungul mai multor generații datorită unor specificități rezultate din mutații genetice. Astfel, pe vremuri atât morcovii, cât și cartofii, erau mov, iar căpșunile nu existau, în timp ce strugurii erau cât boabele de mazăre…
Apoi, îmi place carnea de porc. Desigur, aș mânca și de mistreț, pentru că porcul este un mistreț selecționat, aș mânca și vită, pentru că și vita este selecționată din fondul cinegetic de-a lungul mai multor generații (de ce credeți că vacile din țări diferite arată complet diferit, deși li se spune tot vaci?), îmi plac anumite soiuri de fructe, dintre cele selecționate de strămoși…
De fapt, cred că în respingerea organismelor modificate genetic și tradiția este un factor relevant, în sensul că am ajuns să respingem însuși procesul care strămoșilor noștri le-a adus un strop de mai bine, ceea ce ne face mai proști decât ei, mai ignoranți pentru că, în general, nu mori de la prea bună mâncare, sau de la prea multă, decât dacă nu te poți abține și faci complicații.
Să le explicăm țăranilor rămași fără recoltă ce bine este că n-au cultivat OMG rezistente la urgii, că uite ce fain seceta a pârjolit culturile, sau insectele, mucegaiul, sau alte boli au năpădit recolta…
Să le explicăm săracilor lumii, ăia de mănâncă maxim o sută de grame de cereale pe zi, cât de bine este să mănânce „natural”, de parcă un grâu modificat genetic le-ar fi stat în gât.
Sigur, n-aș mânca pui cu cinci picioare, oi cu șapte capete și alți balauri, dar aș mânca văcuță cu carnea mai fragedă și mai multă, melci imuni la Trichinella spiralis, iepuri cât urșii polari sau pește oceanic incapabil să se intoxice cu metalele grele!
De asta și spun, avem o părere greșită despre organismele modificate genetic și ni se pare că dacă plantăm orez mai rezistent la dăunători, ciorile care-l mănâncă or să scuipe fox, iar muștele care intră-n contact cu el or să devină bărzăuni pentru că „nu știm ce se poate întâmpla, ce mutații se produc” (altele decât c-o să crească spicul de trei metri și o să obținem o mie de tone de cereale la hectar), deși – până acum – asta a dus doar la ameliorarea sărăciei!
De unde în Evul Mediu producția agricolă de grâu era de 650 de kilograme la hectar (nu mai știu unde am citit asta), acum producția este de zece ori mai mare chiar și atunci când producția este mică. Or, acesta este doar un exemplu, dintre multe altele, care ne arată că n-am fi ajuns niciodată unde suntem acum, dacă am fi avut atunci mentalitatea retrogradă pe care o avem acum.
Nu în ultimul rând defrișând și poluând, am destabilizat ecosistemul planetar, aspect care provoacă – deja – pierderi de peste 150 de miliarde de dolari, anual, în agricultura mondială (un procent foarte mare din recoltă este distrus, ca la noi!). Este, deci, logic că practicând același fel de agricultură – când vremea s-a alterat – s-ar putea să ne condamne la foamete și la moarte. Și mi se pare stupid și crud ca milioane sau miliarde de oameni să sufere sau să piară din cauze ce puteau fi prevenite.
Este?
Ihi, sunt comici astia cu no-GMO-ul lor. De cand e lumea asta facem – selectam pentru caracteristici pozitive. Da, intervenim in procesul evolutiv, flexand toata sandramaua dupa cum ne convine.
Singura diferenta e ca amu nu mai sta tanti Marie in fiecare toamna cu diverse rosii in brate gandindu-se ca parca tufa cutare a facut mai mari si mai multe – deci le va pune semintele la uscat pentru rasadurile de primavara. Acum faza asta se intampla in laborator, in mai putin timp si mai bine documentat.
Faza la care intradevar GMO-ul poate prezenta un pericol e diversitatea genetica a florei, pentru specia cutare. Aici e o chestie care e chiar pe bune. Teoria (folosesc cuvantul teorie in adevaratul ei sens) zice asa, foarte pe scurt ca suntem pe blog nu la examen:
1. Noi am creat soiul X de porumb. Rezista la N+1 virusi / bacterii / ciuperci / alte daunatori. Rezista la clima tipul cutare. Productie decenta.
2. No ni la el, albinuta. Se plimba, muta polen din stanga in dreapta, isi face treaba de milioane de ani incoace. Ca o paranteza – daca nu ne vin mintile la loc, canci albine si cam broblem la papa.
3. Na, albinuta asta, plimband polenul peste tot, e posibil ca sa amestece soiul asta de superporumb cu un alt soi, mai normal de porumb, sa zicem soiul Y. Alogamia asta se intampla frecvent in natura, nu e nimic extraordinar. Prin outcrossingul, superporumbul introduce material genetic in soiul Y. Si nu trebuie sa fie vizibil, stiu eu, frunze roz bombon. Doar ceva patternuri diferite prin ADN-ul soiului Y.
4. Iote ca superporumbul incet si-a transferat niste gene ici-colo. Dar, DISASTER STRIKES. Apare un nou virus, o noua bacterie, o noua ciuperca. La care superporumbul e foarte vulnerabil. Crapa in doua zile toata planta. Si culmea, crapa si soiul Y, ca are exact vulnerabilitatile primite cadou de la superporumb, via albinuta. OOOOPS?
Exact din cauza asta se fac asa mari eforturi pentru a baga in seifuri sub gheata cat mai multe esantioane de plante. Pentru ca dincolo de o catastrofa naturala aleatorie, este posibil sa ne-o facem cu mana noastra. Trebuie sa ne reamintim doar de albinele africane, de crapul fitofag, de kudzu si alte mici „accidente” unde ne-am bagat degetul si nu a iesit bine. Si acolo am fost convinsi ca e totul in regula.
Deocamdata incercam sa impacam capra cu varza. Facem un fel de uplift la plante agricole, dar in acelasi timp salvam liniile heirloom, in speranta ca nu o sa fie nevoie sa apelam la ele pentru a reconstitui baza genetica sanatoasa a unei plante pe care se bazeaza ceva miliarde de oameni.
BTW (e cu bold, underline si ) : citez, „când vremea s-a alterat”. NU incurca vremea cu clima.
„BTW (e cu bold, underline si ) : citez, “când vremea s-a alterat”. NU incurca vremea cu clima.”
Corect, climă doream să scriu, dar somnul m-a indus în eroare.
Cui ii plac nu are decât sa bage la greu 😛
Mie nu-mi plac, evit acum sa mai cumpăr roșii din supermarket, n-au nici un gust, parca sunt de cauciuc, m-am abonat in schimb la niște țărani, si cu lactatele la fel, în fiecare marți vine omul si aduce comanda.
Am vazut anul asta multi care au făcut investiți in ferme organice cu produse bio, direct pe contracte cu nemții, si sunt foarte stricți aia cu ce se pune în pământ, exclus orice, foarte cautate, aici nu mai vand aia nimic.
Full stop Xtall – nu confunda GMO-ul cu legumele de plastic. Da, de multe ori legumele de plastic sunt GMO, dar nu toate GMO-urile sunt cu gust de plastic. Foarte posibil sa papi de la nenea Iuon rosie de nu iti vine sa crezi ce gust are si sa faca parte din linia Flavorsavor, de prin anii 90. Avem ferma „bio” in familie, cut the crap man, stiu cum merge treaba din noroiul de pe mainile mele doua. Avem certificari, patalamale si hartii cu kilogramele.
Cat despre investitii in ferme organice – da, ferme boutique. Tine figura la cantitati relativ reduse. Faza nasoala e ca la o analiza stricta de laborator (facut asta la faculta de destule ori), nu se distinge o diferenta reala intre rosia de supermarket si aia de la bunica din gradina. Sau de multe ori, rosia ta de gradina pierde concursul. De ce? Hehe. Simplu, rosia de supermarket, daca e din o linie de productie de generatia 2+ (acum suntem undeva la 5) are rezistenta la derivatele de glifosate si glufosinate (cele mai folosite ierbicide si insecticide). Adica absoarbe si retine mai putin din astea. In schimb, rosia ta bio e posibil sa nu aiba aceasta capacitate, dar in schimb pamantul in care a crescut sa aiba o rezerva buna de aceste chimicale, acumulate de pe vremea agriculturii intensive socialiste. Efectul cumulativ is a bitch la capitolul asta.
Faptul ca fermele astea vand in exterior nu inseamna nici o garantie. Amu serios, chiar am interesul financiar sa fie ceva mega special cu produsele acestor ferme, am facut niste ani de scoala in plus pentru asta, dar la o analiza la rece, nu da la semne nici sa vrei.
De aia zic – nu te lua dupa revistele cu coperti glossy si informatii „din auzite”. Pune mana pe documentatie, vezi ce si cum, treci pe la USAMV, discuta cu cei de la Biotehnologii si Siguranta Alimentara (ia si o rosie si ceva laptic de la taranul tau furnizor), poate iti schimbi un pic parerea.
PS: Sa stii ca asta e de fapt problema cu GMO-urile. Ca sunt prea rezistente, daca esti curios iti explic de ce, mai incolo.
PPS: faptul ca nu au gust. Gandeste-te la ADN-ul unei rosii ca la o cutie cu dimensiuni fixe, plina de cubulete. Cateodata merge sa indesi cumva ceva cubulete extra, dar costa mult in R&D. Ok, vrei sa pui inauntru un cubulet, stiu eu, rezistenta la Cucumovirus (nu rade, e pe bune) ? Super tare, se poate, no problem. Doar ca trebuie sa alegi la ce cubulet din cutie renunti. Hmmm. Culoare? Nope. Marime? Hell no. Hmmm. Ni la el, avem acolo o gena promoter. Un fel de booster al genei de gust. Na, pe promoter il taiem un pic. Na, hai ca acum incape cubuletul cu resistenta la virusul respectiv. Doar ca nu mai are asa gust.
Mie îmi ajunge si
Nu contest ce spui, dar explica si mie care e cauza de străinii nu le vor, numai bio si natural, nimic altceva. Serios acum, anul asta s-au făcut cele mai multe ferme de astea, bio, dar foarte ciudate, contracte pe minim 5 ani numai afara, numai cu condiția asta le-au dat bani sa facă.
Hmmm. Numai sa faca, zici? Sa faca exact ce?
Le ofera nemtii seminte si metodologie stricta de cultivare?
Am impresia ca nu stiti exact ce acopera termenul bio pe care il fluturati in toate partile.
Exact 🙂 , le dau inclusiv seminte
Vin de ii controleaza si cum lucrează, combaterea dăunătorilor o fac cu nu știu cu ce gâze si buruieni plantate, nu au voie deloc cu chimicale.
Străinii nu le vor pentru că-și permit bio, nu neapărat pentru că OMG ar fi rele, ci pentru iluzia că bio sunt cele mai bune.
Pai da, iluzie pe care o intretin prin media. Ca doar trebuie sa isi protejeze piata de desfacere.
In acelasi timp, sunt extrem de constienti asupra riscului asumat de producatorii pe care ii sustin: e dificil sa faci agricultura clasica la noi, iar agricultura „bio” e si mai si. Riscul e ca o banala infectie fungica, usor rezolvabila chimic, sa iti extermine viitoarea recolta. Deci reactioneaza normal: sustin un numar mare de ferme mici, maximalizand sansele de a primi o recolta decenta macar de la cateva din ele. Isi permit sa faca asta din cauza diferentelor majore de pret la vanzare si costurile mici de la noi.
Oricum, stai relax – fermierul cand vede ca ii se usuca toate, se pisa pe el agricultura bio, scoate stropitoarea si ampulele cumparate de la farmacie 😀
Chiar am avut o faza din asta cand ne faceam auditul pentru certificatul de bio la mini-ferma de legume. Ne-am contaminat cu corynebacterium, practic te uiti la rosii cum se ofilesc in cateva zile. Ai doua optiuni: stai si te uiti cum tot ce ai lucrat se duce pe pula (ca nu se limiteaza la rosii, se extinde la tot ce ai) sau scoti stropitoarea cu Electis sau Dithane.
Am stat doua zile, pana a trecut auditul (care btw, m-a intrebat, de ce draci stau, sa dau odata pe ele ca raman cu curul gol) apoi am dat cu ce trebuie. Pierderi cam de 30%. IN DOUA-TREI ZILE.
Da, exista alternative „bio”. Le folosim si pe alea. Broblema cu metodele alternative e urmatoarea: functioneaza perfect, pana nu ai probleme, daca intelegi ce vreau sa zic. Cand e bai mare, te poti pisa cu bolta pe toate fierturile de urzica si floare de coada calului, ca trebuie sa scoti antifungicul, altfel plangi langa straturile distruse.
Se poate să pui butoane de like la comentarii?
Este cerere?
Cerere este. Doar ca Alina (multumim Alina!) a avut prima curajul sa ceara 🙂