Una despre încălzirea planetară

OK, m-am inflamat citind niște chestii printr-un loc nu tocmai prietenos mie, de unde rezultă clar că nu pot să pun link. Mă rog, aș putea, dar ar fi ca și cum eu m-aș da singur cu capul de perete, or noi nu vrem asta. Sper că nu vreți, adică.

No, printre altele, vizavi de problema încălzirii globale, unii oameni pretindeau că problema vine de se soare, că el se încălzește și alte dude din astea. Amu, cu speranța că poate trece vreunul de-ăsta razant pe aici, care n-a făcut cine știe ce fizică la școală, nu din vina lui, să explic niște treburi.

În primul rând, oricât ar suna de abstract, știm câtă energie ne trimite soarele. Dacă nu mă înșel, valoarea este de 3W pe secundă pe metru pătrat. În fine, nici nu contează valoarea ci doar faptul că aceasta nu s-a modificat în timp.

Știți cum se măsoară? Energia trimisă de soare este de mai multe forme:

  • lumină (atât vizibilă cât și infra-roșie respectiv ultra-violetă);
  • alte forme de radiații electro-magnetice (de exemplu radiații Gamma);
  • particule încărcate electric (ioni și ale cele).

Evident, toate astea se pot măsura. Și se măsoară. Și deși variază în fiecare moment, ele au tendința de a fi constante în jurul valorii ăleia de mai sus. Deci nu, nu este de la Soare. Soarele este bine-mersi.

Dacă Soarele n-ar fi bine – mersi, prima care și-ar lua-o în freză ar fi Luna. Luna primește cam, aceeași energie de la Soare ca și noi. Numai că ea nu are nici atmosferă și nici câmp magnetic (neavând un miez feromagnetic care să-l genereze).

De aceea, dacă Soarele ar da mai multă energie decât ar trebui, aceasta ar începe să se dilate. Dilatându-se, densitatea acesteia scade. Scăzându-i densitatea, își va modifica orbita, depărtându-se de pământ și scăzându-i viteza de rotație.

Or, asta nu se întâmplă. Soarele este un sistem prea mare și prea stabil pentru a face dume de-astea.

… că exploziile solare, că ne apropiem de soare, că trestii

Exploziile solare există. Dar nu de asta ne încălzim. În primul rând, după părerea mea, odată la 10 – 11 ani soarele își curăță nucleul de resturile reacțiilor de fuziune nucleară, astfel: din Hidrogen rezultă Heliu, din Heliu obținem Beriliu și din Beriliu obținem Oxigen.

Adică din doi atomi cu un proton și un electron (pentru simplitate vom ignora numărul de neutroni) – adică Hidrogen – vom obține, prin fuziune nucleară, un atom cu doi protoni și doi electroni – adică Heliu.

Din doi atomi de Heliu, cu doi protoni și doi electroni, vom obține prin fuziune nucleară, un atom de Beriliu, cu patru protoni și patru electroni. Și așa mai departe.

Problema este că Soarele nu dispune de suficientă presiune și temperatură internă încât să producă reacții de fuziune pentru atomi cu nuclee mari și foarte mari rezultați din fuziunile altor substanțe.

Acești atomi grei au tendința să se grupeze și să fie expulzați către suprafață, din cauza faptului că soarele se învârte foarte repede (ca la centrifugă, da?). Fiind mai grei, sunt expulzați cel mai repede.

Perioada de expulzare a deșeurilor din nucleu are vârfuri de minim și de maxim. Ceea ce numim noi explozii solare este o parte din procesul acesta, astfel fierul ajuns aproape de suprafața soarelui începe să se dilate și, purtat de unul dintre miile de puternici poli magnetici, stagnează în jurul liniilor de câmp până când acel câmp magnetic se rupe (sub influența altor câmpuri magnetice).

Pentru că vorbim de presiuni și tensiuni mari, materia este aruncată cu putere. Plus că și alte particule sunt aruncate, la fel, din inerție, metalul nefiind separat de gaz, odată cu acesta.

Prin acest mecanism metalele grele generate de stele au ajuns și în alte părți din univers. Aurul și Platina, de exemplu, sunt astfel de reziduuri ale fuziunii nucleare care au fost lansate în drumul lor prin univers prin astfel de explozii solare. O altă sursă ar fi exploziile stelare, dar hai să nu ne îndepărtăm de subiect.

Exploziile solare afectează tot sistemul solar, dar asta nu înseamnă că planetele din acest sistem solar se și încălzesc. În principal pentru că ele nu sunt purtătoare de căldură. După ce călătoresc câteva zile prin spațiu, ele nu mai sunt fierbinți, Da, au energie și tot, dar n-au o temperatură nu știu cât de mare, pentru că spațiu cosmic este un loc al naibii de rece.

Apoi, legat de apropierea de soare… E greu cu astro… asta. Pământul se apropie de soare o dată pe an, când este vară în emisfera nordică. Atunci este cel mai aproape de Soare, iar punctul acela se numește periheliu (periferia lui Helios, adică). Și este același de miliarde de ani. Mă rog, aproximativ același, dar nu se schimbă musai înspre soare.

La fel, Pământul are un punct de maximă depărtare față de Soare, se cheamă afeliu. Vă dați seama, atunci planeta ar trebui să se răcească sau ceva, fix după logica incompetentă a unora.

Treaba asta nu prea se întâmplă cum ar trebui teoretic, pentru că planeta are mecanisme de autoreglare (dat de atmosferă și câmpul magnetic). Nu murim nici de cald, nici de frig. Momentan, adică.

Ultimul sub-punct abordat în încheiere este acesta: da, planeta este și va fi mereu aici, va găsi o modalitate să supraviețuiască. Dar nu avem nicio garanție că noi oamenii vom mai fi. Mercur este o planetă. Nu se poate trăi pe ea, dar este o planetă. La fel, Marte este o planetă. Dar fără oameni pe ea.

Deci nu-mi mai serviți argumentul acesta. Faptul că Pământul va mai fi pe aici încă vreo 3 miliarde de ani nu înseamnă că noi vom mai fi, că Pământul nu este casa noastră. Noi doar stăm aici cu chirie.

Toate teoriile astea anti-încălzire globală sunt făcute astfel încât oamenii cu o educație științifică medie să cadă în plasa lor.

21 Comentarii

  1. Mihai Todor 17 ianuarie 2011 la 11:28 - Raspunde

    “De aceea, dacă Soarele ar da mai multă energie decât ar trebui, aceasta ar începe să se dilate. Dilatându-se, densitatea acesteia scade. Scăzându-i densitatea, își va modifica orbita, depărtându-se de pământ și scăzându-i viteza de rotație.” – Misto ipoteza. Nu mi-ar fi traznit asa ceva prin cap… Nu am verificat-o, da’ e cat se poate de plauzibil 🙂

    Oricum ,e foarte educativ articolul. Nu stiam ca te pasioneaza chestiuni de astea. Mai asteptam si alte articole similare (pe teme de astronomie) 😀

    • Robin Molnar 17 ianuarie 2011 la 11:50 - Raspunde

      Oho, dar câte și mai câte de-astea aș putea scrie. Numai că îmi ia foarte mult timp un singur articol de-ăsta și văd că n-are nici Like-uri și nici prea multe comentarii… 😛

      • Mihai Todor 17 ianuarie 2011 la 12:28 - Raspunde

        Pai no, priveste-le ca o investitie pe termen lung si asteapta sa isi faca Google treaba 😉 (eu nu prea folosesc FB :D)

  2. cornel 17 ianuarie 2011 la 12:21 - Raspunde

    Parerea mea cu incalzirea globala este ca pamantul face asta de milioane de ani singur fara ajutor de la oameni,dea lungu istoriei destul de ”recente”a mai fost incalzit dar a existat si o era glaciara,oamenii in perioadele alea ,acum 10 000 ani nu aveau nici o putere asupra naturii .Credinta mea e ca este un fenomen natural,dar este posibil sa avem o mica influenta,dar asta doar pe plan local,vezi google earth,pamantul e imens iar noi suntem imfimi.O influenta puternica asupra planetei,parerea mea,este ca o au vulcanii ,in urma eruptiilor se degaja mii poate milioane de tone de gaze sa le spunem toxice,gaze care oamenilor le-ar trebuii ani sau zeci de ani sa le produca.

    • Robin Molnar 17 ianuarie 2011 la 12:23 - Raspunde

      OK, pe ce te bazezi când faci afirmațiile de mai sus?

      • cornel 17 ianuarie 2011 la 14:29 - Raspunde

        Pai un crater de vulcan cred ca e mai mare decat toate tobele de esapament de la toate vehiculele adunate gramada,ca diametru ma refer plus gazele vulcanilor se ridica la altitudini mult mai mari ca si gazul de toba de esapament si persista timp indelungat,fapt care ar duce cumva la incalzirea globala, dar am vazut o emisiune la TV unde unii toba de carte afirmau ca cu cat e mai mare poluarea cu atat va scadea temperatura pe glob,si a dat un exemplu cum ca prin 1900 cand industrializarea a luat proportii inclusiv poluarea era maxima,efectul l-a avut prin 1945 cu acea cumplita iarna cu temperaturi extrem de scazute din emisfera nordica,de au inghetat nemtii pe la rusi.Zicea ca datorita poluarii sa intamplat asta.Pe alta parte eu personal tot cred ca e un fenomen natural lucru care pamantul il face de cand exista el.Cateva grade in plus cateva in minus are o anumita toleranta…cred eu.

        • Robin Molnar 17 ianuarie 2011 la 14:58 - Raspunde

          1. Craterul unui vulcan este mult mai mic decât toate țevile de eșapament din lume. Să fim serioși, în lume sunt cam 900 de milioane de mașini, parcă așa am citit undeva.
          2. Nu doar gazul de eșapament ne omoară, ci și gazele din procesele industriale. De fapt, cea mai multă poluare de aici vine, nu de la mașini.
          3. Zilnic aproape 10 milioane de oameni zboară, dacă nu cumva chiar mai mult. Cât fum crezi că produce o asemenea flotă de avioane?
          4. În 1900 poluarea era mare, dar nu maximă, întrucât foarte puține erau statele industrializate.
          5. În 1900 populația lumii era cam de 2 miliarde de oameni. Acum suntem aproape 9 miliarde. Restul de 7 miliarde unde trăiesc. Și cu ce resurse?
          6. Ținând cont că în timpul războiului s-a ras cam tot ce era de ras, prin foc, să zicem mersi că aia n-a fost o iarnă nucleară. Iar faza cu frigul e, să fim serioși, o potrivire în context, cel mult. La noi în Europa iarna din 1945 a fost grea pentru că trei fronturi ciclonice au stagnat deasupra Europei, o chestie de meteorologie pură, nu din cauză că nu știu ce.
          7. Din ce țin eu minte, acum vreo 2000 (poate 5000?) de ani leul trăia inclusiv la noi. Aceea se poate spune că a fost o perioadă caldă.
          8. Nu există nicio dovadă că vreun ciclu glaciațiune – încălzire a durat vreodată mai puțin de 10,000 de ani. Dacă e așa, atunci planeta ar trebui să se răcească, nu să se încălzească.

        • TNH 17 ianuarie 2011 la 15:02 - Raspunde

          Te referi la global dimming? Da, dacă poluăm tot mai mult aerul, cantitatea de lumină care ajunge la sol e mai mică. Problema e cu efectul de seră.

          • TNH 17 ianuarie 2011 la 15:04 -

            Comentariul meu de mai sus se referea la ceea ce a spus Cornel.

          • Mihai Todor 17 ianuarie 2011 la 15:23 -

            Mai copii, discutia e mult mai complexa decat pare… Algoritmii folositi in prezent pentru a modela fenomenele meteorologice pot estima cu precizie mare doar cu vreo cateva ore in avans starea vremii. Numarul de variabile este coplesitor de mare, chiar si pentru cele mai performante datacentere din lume.

            Intrebarea s-ar pune in felul urmator: cat de mult contribuie poluarea la destabilizarea ecosistemului? Ala care va spune “deloc” este un ignorant.

            De fapt, o intrebare si mai pertinenta ar fi: cat de tare putem destabiliza acest sistem fragil si care ar fi masurile de contrabalansare pe care le vom observa? Da, ecosistemul poseda niste mecanisme extrem de complexe cand vine vorba de autoreglare. Momentan, nu se poate pune problema incalzirii planetei pana in puctul in care va deveni similara cu Venus sau a racirii, pana va semana cu Marte, doar ca mecanismele de contrabalansare pot fi oarecum aspre.

            Viata a aparut pe aceasta planeta si nu va disparea prea usor, chiar daca ne chinuim mult de tot in acest sens. Problema este ca omenirea nu se afla printre organismele considerate ca fiind rezistente la conditii aspre si riscam sa fim nimiciti ca si dinozaurii.

            Acum suntem in impas, deoarece nivelul tehnologiei nu ne permite sa intervenim pentru a regla in mod eficient temperatura globului. Daca reusim sa supravietuim acestui secol, prosperand in acelasi ritm exponential, o estimare relativ optimista ar fi ca vom fi capabili sa controlam cantitatea de radiatii solare care penetreaza atmosfera. Desigur, acesta este doar un mic pas catre a ajunge sa controlam pe deplin fortele naturii, dar nu pot masura in cuvinte importanta sa.

          • Robin Molnar 17 ianuarie 2011 la 16:03 -

            Cred că putem dezechilibra mediul suficient de tare încât să ne-o luăm în bot.

          • TNH 17 ianuarie 2011 la 17:44 -

            Şi problema e că deşi ne-o luăm în bot, nu murim imediat, ci ne mai chinuim puţin.

          • Robin Molnar 17 ianuarie 2011 la 17:54 -

            Din punct de vedere etic nu e prea corect ce se întâmplă, sincer să fiu, deoarece tot ăia mai săraci or să plătească cel mai mult (adică fix ăia care poluează cel mai puțin). Noi avem mașini și transport în comun și altele, dar ei or să moară – la propriu – de cald.

          • Mihai Todor 17 ianuarie 2011 la 18:01 -

            Dapai no, oricum se plang rusii ca Siberia e subpopulata 😀

  3. Robin Molnar 17 ianuarie 2011 la 18:06 - Raspunde

    @Mihai Todor

    Siberia este subpopulată dintr-un motiv foarte bun: este o mlaștină împuțită și rece.

    • Mihai Todor 17 ianuarie 2011 la 18:10 - Raspunde

      Las’ ca mai vorbim noi prin 2050 :))

  4. cornel 17 ianuarie 2011 la 19:38 - Raspunde

    da discutia asta cu incalzirea globala poate dura la nesfarsit,domnilor nu vati prins eu sunt tipul care se spera la inceputul blogului sa apara,ala cu putina fizica la scoala ,nu ca nu as fi vrut sa stiu mai multa,Pe langa asta poate m-am exprimat gresit incalzirea globala exista dar tot cred ca avem un rol secundar in treaba asta,adica nu rolul principal, sau egal cu inca un factor.Ce sai faci ?asa cred eu .Sunt foarte multe tari sarace ,cum s-a mai precizat aici,care nu polueaza deci nu contribuie la incalzire globala ,care sunt mare parte din globul pamantesc ca suprafata ma refer,intradevar cel putin doua tari care le stim mari poluatoare SUAsiCHINA astea doua au o contributie majora la incalzirea globala dar eu le vad ca un fel de musuroi de furnici mai mare in fundu gradinii,nu prea imi afecteaza casa ca totusi e destul de departe,pe deoparte pe alta parte le simt amenintarea.Ori cum un om traieste sa zicem 90 ani,prea putin ca un individ sa vada vreo schimbare in domeniul asta chiar daca ar disparea complet poluatorii incepand de ACUM sper macar cu asta sa fie cineva de acord.Practic tot ce se face in acest sens nu mai este pentru noi ,care suntem ci pentru generatiile urmatoare.Scuze ca va stresez…

    • Robin Molnar 17 ianuarie 2011 la 19:43 - Raspunde

      😀 Este dreptul tău să crezi ceea ce vrei. Eu doar încerc să-ți ofer argumente. Dacă ești surd al ele, sau nu…

  5. cornel 17 ianuarie 2011 la 20:40 - Raspunde

    In toaata discutia asta nu prea am vazut argumente clare in afara de Afeliu si Periheliu ,ecosistemul are putere sa se autostabilizeze, planeta se auto regleaza(camp magnetic atmosfera)Bine omenirea polueaza scoate fum si foc,noi ce facem in privinta asta Robintel cum ai incercat tu sa nu poluezi sau ceilanti participanti la discutie ?Ati facut ceva in privinta asta??Eu personal am facut mi-am construit un mic vehicul ,puteam sa-i pun motor de drujba sau motoreta ca era ok ,dar nu, l-am facut electric ma duce 80 km cu mai putin de 2 roni,deocamdata il incarc la priza dar lucrez la un sistem de panouri solare combinat cu JOE CELL in functie de necesitati voi folosi ori una aialalta ori ambele sisteme deodata.Nu poluez practic cu nimic nici macar audio.Eu chiar fac ceva in privinta asta ,chit ca costa o caruta de bani tot ce fac,si daca trag linie nici nu merita (3 w pe secunda pe metrul patrat)depinde unde masori pe pamant sau in atmosfera,in realitate nu e asa ,acel panou solar devine inutil la cel mai mic norisor aparut pe cer.Bine hai ca am deviat de la subiect ,si nu sunt surd sunt putin mai prost 🙂

Lasă un răspuns la Robin Molnar Anuleaza raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vreau să fiu părtaș la faptă. Poți, de asemenea, să fii părtaș și fără martori.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.