Fi-ţi-ar betonul greu!

Zvoner a zis-o bine, ieri, cu ocazia împlinirii a 96 de ani de la naşterea "celui mai iubit fiu al poporului", Nicolae Ceauşescu. Vreau să pornesc cu un citat de la el de pe blog:

Urmatoarea data cand veti cauta un loc de parcare pe langa blocul vostru din ‘86 si nu veti gasi sa va aduceti aminte ca ii datorati (sic!) acest lucru exact Tovarasului, care a inghesuit peste masura oamenii muncii adusi cu forta de la sate in columbariile astea de beton armat, fara a gandi pentru ei locuri de parcare, pentru ca nu aveau nevoie, asta era ceva burghez. Oricate ocale s-ar ridica de cur actualii edili, tot nu vor putea inventa locuri de parcare acolo unde nu au cum sa le puna […].

Citatul acesta mi se pare esenţial, pentru că şi acum moştenirea lăsată de el, de ei, de doctrina lor, poate fi văzută peste tot, oriunde te-ai afla. Iar ceea ce se vede, Doamne, este atât de aiurea, fără cap şi fără coadă, fără niciun Dumnezeu, fără nicio logică, fără nimic.

Apoi ştiu că toţi spun că pe vremea aia era mai bine, pentru că aveai stabilitate mai multă. Ete rahat, din punctul meu de vedere stabilitatea asta descria exact relaţia dintre Partidul Comunist Român şi popor, care popor se complăcea într-o stare de rău stabil şi inalienabil. Nu conta că era foamete în ţară, important este că noi eram stabili. Or relaţia asta de stabilitate rea poate fi explicată prin două exemple destul de sugestive.

  1. O femeie stă cu un tip care o bate. Nu contează că e rău câtă vreme este stabil?
  2. Un tip stă cu o curvă care-l înşeală prin toate WC-urile. Ce face, stă cu ea doar pentru că-i place o relaţie stabilă?

Da, dar pe vremea aia oameni aveau bani, ar spune unii. Fals, oamenii aveau impresia că au bani. 150 de dolari sau cât era salariul pe vremea aia era, de fapt, doar un fals. Pentru că nu aveai ce cumpăra cu banii ăia, adică acesta este rolul banilor, să cumpere. Dacă n-ai ce să cumperi cu ei este ca şi cum nu i-ai avea. Logic, nu?

Da, dar pe vremea aia se construiau blocuri, fabrici şi uzine. Aha, şi înainte de comunişti nu se construia, sau cum? În perioada pre-capitalistă din România interbelică oamenii stăteau în copaci ca maimuţele? Hai să fim serioşi, ţara era tânără, frumoasă, şi-i mergea bine de tot, numai că nişte beţivi cu apucături siberice (de la Siberia, n.a.) au venit s-o siluiască, lucru care le-a ieşit de minune.

Da, dar dacă erau comuniştii acum aveai casa ta şi un loc de muncă. Rahat! Nu, nu aveam casa mea, ci aveam carcera mea confort 1, plătită din banii mei, din salariul obţinut la un loc de muncă pe care altcineva mi l-a pregătit (sunt ferm convins că aş fi ajuns la Cuca Măcăii din Deal).

Să nici nu încep să vorbesc despre mentalitatea lăsată moştenire poporului acestuia că, Doamne, nu mai termin de scris până Marţi!

Ca sa să nu mă mai întind, am scris mai multe despre Ceauşescu şi cu alte ocazii. O lecţie de curaj.

2 Comentarii

  1. Alex 27 ianuarie 2010 la 18:09 - Raspunde

    Am vazut ieri un reportaj de la cimitirul unde isi odihneste osul Ceasca ,erau vreo cativa prapaditi care se certau de la o portavoce :D:D Ma gandesc ca trebuie sa fii tare dus cu pluta,debil cu D(mare) ca sa tanjesti dupa tiranul asta de Ceausescu ,dupa cate chinuri i-a supus pe oameni. Ai nostri cred ca din cauza asta ca nu stiu prin ce chinuri ati trecut mai voteaza si pana azi comunistii.

    • Robin Molnar 28 ianuarie 2010 la 15:53 - Raspunde

      :s Unii oameni nu se învaţă minte niciodată! :s Le era bine sub Vaca de Voronin? :s Mă îndoiesc! ❗

Lasă un răspuns la Alex Anuleaza raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vreau să fiu părtaș la faptă. Poți, de asemenea, să fii părtaș și fără martori.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.