Acest website are nevoie să folosească cookies, care sunt niște fișiere text de mici dimensiuni ce conțin referințe specifice, dar nu explicite, stocate pe computerul voastru, astfel încât, de exemplu, atunci când lăsați un comentariu, datele din formular să se salveze, dar nu numai.
Fără acces la cookies, aceste date nu se vor salva.
Pentru a afla mai multe despre cum folosim informațiile și despre dreptul vostru asupra datelor voastre, vă rugăm să consultați pagina Politica de Confidențialitate.
Puteți modifica accesul la aceste cookies accesând taburile din stânga.
Şi primele cărţi erau destinate doar unor cercuri restrânse, celor ce ştiau să citească în latină… faptul că ai un blog, ai email, foloseşte diverse reţele de socializare online şi programe de chat te clasifică drept un adept al “noului.”
“Deosebirea dintre relaționarea inter-umană și socializarea online este precum deosebirea dintre sex și pornografie”, nu sunt de acord, depinde totuşi de cum foloseşte minunea asta numită internet sau online. Eşti destul de “bătrân” încât să fi prins destui ani în care sursele de informare erau televizorul, radioul şi revista Cutezătorii sau Modelism. Oamenii conversau între ei prin scrisori, telegrame şi telefoane pentru că asta era disponibil atunci, dar la vremea aceea ai fi dat orice să vorbeşti “live” cu cineva de dincolo de ocean sau de oriunde altundeva.
Hai să nu transformăm online-ul în “unealta diavolului” după cum spun unii despre televizor. 🙂
Televizorul chiar este unealta diavolului.
sanse sunt. dar de la vorbit la pus in practica e cale lunga. e usor de zis dar e greu de pus in practica!
Cam deprimant.
Foarte frumos gest. Eu stiu ca m-as bucura tare mult daca as primi mai multe telefoane decat mesaje pe Facebook.
Și eu! 😀
Mai…parerea mea este catre sa fim ceva mai buni decat suntem..doar ca …ne scaldam intr-o conjunctura sociala de foamete…si….nu prea ai cum sa mai fii uman …cand reactionezi ca un animal de foame….dap…si mediula sta on line…ne cam face sa uitam …de adevaratele …trairi…de adevaratele bucurii mici….din viata reala!
Cam da. 🙁
Asta era lucru care m-a invatat Corina sa il fac cel mai bine sa ma bucur de lucruri mici!
😉 Drăguț.