5 Comentarii

  1. ice4you 14 decembrie 2016 la 09:45 - Raspunde

    Recunosc ca m’ai suprins placut de data asta! Cred ca e prima ta analiza de cand te citesc (te stiu de mic :)) ) in care in sfarsit observ ca ai inceput sa te maturizezi si din punct de vedere socio-politic! Chiar daca pe ici pe colo as avea ce sa combat din cele scrise nu am sa o fac, poate doar pesimismul tau sa zic ca e exagerat pe ici pe colo, in rest Jos Palaria! 🙂

    • Robin Molnar 16 decembrie 2016 la 07:14 - Raspunde

      Să știi că m-am gândit la tine și la ce-o să zici:

      – Uite, bietul Robintel, o ri el naiv, dar nu e incurabil, hai că se poate!

      Și mare dreptate ai avea.

      • ice4you 16 decembrie 2016 la 15:20 - Raspunde

        Ma onoreaza faptul ca te’ai gandit la mine cand ai scris acest post, asta insemnand pentru mine ca opinia mea conteaza chiar si daca este de pe pozitii diferite! Cam aia mi’am zis in gand cand am citit postul si tot aia am si scris in comentariu dar doar cu alte cuvinte! 🙂 Nici eu nu am inteles politica la fel de bine ca acum cand aveam anii tai, si nici poate ca in ultima vreme, insa treptat se pare ca ne maturizam si unul si altul si asta este un lucru bun zic eu ca poate asa si alaturi de altii care incep sa vada padurea dincolo de crengi cum am inceput sa o zarim si noi, tara asta ar avea o sansa REALA si nu vanduta de altii ca iluzie! 🙂
        Toate cele bune!

  2. Nautilus 15 decembrie 2016 la 10:29 - Raspunde

    Pe vremea lui Ceaşcă, un avocat dintr-o judecătorie de provincie spunea cam aşa: “Când am auzit ce aberaţii susţine distinsul adversar, am rămas tâmpit!” (După râsetele publicului şi ale judecătoarei) “Dar mi-am revenit!”

    Treaba cu pesediştii săraci cu pensie, săraci care nu vor să muncească şi alte chestii d-astea e un piculeţ cam demodată, sau, cum spunea o pitzipoancă, “is soooo 2010”!

    Pe vremea omului gras şi a tinichigiilor chelneri, situaţia săracilor a fost umflată ca o bulă imobiliară. Fiindcă PSD voia s-o folosească pe post de bâtă la alegeri, iar oponenţii lor să tragă ei înşişi foloase din categoria de alegători ai micului, găleţii şi pungii de făină. Dar asta ţinea până la un punct: în 6 ani, salariul minim s-a dublat. Creditul s-a ieftinit şi nu mai trebuie să te rogi pentru el, te fugăresc oamenii băncii să îţi facă un card. Numărul de angajaţi a crescut. Cartierele din Bucureşti nu mai seamănă cu Manila, mai degrabă aduc aminte de sectoarele mai proletare din Bruxelles.

    Şi atunci soarta votului depinde de cea mai nemulţumită clasă socială a ultimilor 10 ani: absolvenţii de studii superioare provinciali. Care nu căutau bani, ca speculatorul imobiliar, nici mită electorală, ca fomiştii, şi nici autonomie ca UDMRul. Căutau carieră. Ideea că nu trebuie să fii coafeză cu diplomă, şofer după ce ai fost la Poli şi nici escortă cu masterat, poţi să ai o carieră într-o companie şi să progresezi în timp. Cum ar fi zis Freakonomicii Levitt şi Dubner despre raportul dintre bani şi privilegiile sociale. Din care ultimele ies mai bine.

    Aşa încât, pe măsură ce din 2012 până în prezent companiile au angajat masiv personal calificat (ingineri, contabili, jurişti, meseriaşi instruiţi) prin judeţe, pesediştii şi-au schimbat şi ei discursul, de la tinichigiii chelneri la IT Business Analişti.

Dă-i un răspuns lui ice4you Anuleaza raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vreau să fiu părtaș la faptă. Poți, de asemenea, să fii părtaș și fără martori.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.