Acest website are nevoie să folosească cookies, care sunt niște fișiere text de mici dimensiuni ce conțin referințe specifice, dar nu explicite, stocate pe computerul voastru, astfel încât, de exemplu, atunci când lăsați un comentariu, datele din formular să se salveze, dar nu numai.
Fără acces la cookies, aceste date nu se vor salva.
Pentru a afla mai multe despre cum folosim informațiile și despre dreptul vostru asupra datelor voastre, vă rugăm să consultați pagina Politica de Confidențialitate.
Puteți modifica accesul la aceste cookies accesând taburile din stânga.
Pentru că luna asta am făcut o excursie de 2 zile într-un loc în care n-o să mai merg prea curând, am zis să nu plec acasă fără să cumpăr niciun cadou. Așa că mi-am cumpărat mie un cadou, o bluză albă de vară care avea ceva dantelă în partea de jos. N-am probat-o, că eu nu probez hainele când le cumpăr și am dus-o la o croitorie să scap de dantela care o urâțea. Cum acasă am uitat să o probez, am probat-o la croitorie. După o sătămână, când m-am dus să iau bluza, tanti croitoreasa a zis că nu i-a făcut nimic, că nu mai știa ce, doar am probat-o și mi-era bună, nu? Asta a fost faza zilei.
Hmm, mi-e greu să cred…
Ce nu-ți vine să crezi? Că tanti croitoreasa a uitat ce-i dădusem de lucru? Nici eu n-aș fi crezut. Din fericire, azi am fost după ea și era gata, m-am și mirat.
Și cum e, a făcut-o bine?
Da, dar m-a costat 5 lei. O avere, dacă stai să te gândești că a tăiat o fâșie cu foarfeca și apoi i-a făcut tiv. Mă urăsc că sunt atât de retardată încât să nu pot folosi mașina de cusut. Știu o grămadă de proaste care se descurcă, iar dacă eu nici măcar atât nu pot, înseamnă că sunt sub nivelul lor.
Lasă, că și alții se pricep la chestii la care eu sunt bâtă. Și aia nu înseamnă că sunt sub ei.
Nu pot să cred. Până și eu am folosit mașina de cusut =))
La mine-n familie croitoria e o îndeletnicire foarte des întâlnită. Am acasă atâtea gheme, ațe, materiale, încât nu am loc pentru haine prin dulapuri din cauza acareturilor ăstora. Din păcate eu sunt oaia neagră a familiei și nici nu mai am neamuri la mine-n sat să le dau de lucru.
Oh well, nu putem să le știm pe toate 🙂 Eu, de exemplu, nu mă pricep la gătit. Deloc 🙁
Ăla să fie baiul…
* Trebuie sa ma inscriu si eu la un medic de familie. Tot “la deruta” 😛
* Vrei sa stii a ce suna “sa-mi latesc garderoba”? A “nu mai incap in haine, trebuie sa ma apuc sa trag de ele”
* Incarcator, acumulatori… hmmm, eu n-am considerat asta spart de bani – sunt chestii indispensabile la mine. Am intre 20 si 30 de chestii in casa care functioneaza pe baterii.
* Sapca… ma apuca nostalgia. N-am mai purtat de cativa ani.
* Maine nu-i tot zi libera? Ca-i sambata. Si dupa ea vine duminica…
=)) Eh, am mai slăbit. Acum am doar 101 de kilograme.
“Doar”? Parca n-aveai chiar 2m 😛
Hainele noi sunt mai largi decat cele vechi sau invers?
Am slăbit un kilogram într-o săptămână.
Să înțeleg că te-ai cântărit după ce ai mers la budă? =))
Nope, că atunci îmi indica 75 de kilograme, clar. =))
Ha! Eram sigur ca ti-ai tras pedometru 😀
Oricum, daca erai in Bucuresti, poti fi sigur ca in a 2-a secunda dupa ce a atins solul, disparea mai ceva ca fondurile primariilor 😛
L-am primit de la muncă și e branduit. =))