Așa rămâne omul fără prieteni pe Facebook

Cât de tralala să fii să-mi trimiți o cerere să ne jucăm împreună un joc pe Facebook? Nu mă înțelegeți greșit, n-am nimic cu jocurile, Doamne ferește, dar trebuie să fii un pic imbecil sau imbeciluță să-mi ceri să mă joc, numai pentru că tu ai nevoie de un patent virtual. Sau clește, sau ce mama naibii era.

Eu n-am timp nici să respir, darămite să-mi fac casă nu știu în ce joc de pierdut vremea, când vremea este resursa mea cea mai de preț, pe lângă umor, inteligență și bun simț… Amu serios, trebuie să fiu confundat rău de tot ca să primesc de-astea.

Chestia asta e ceva de genul: valorezi cât o unealtă virtuală… FAQ.

10 Comentarii

  1. ciresica 15 noiembrie 2010 la 09:30 - Raspunde

    Mi se par putin cam disperati oamenii care stau toata ziua pe facebook si se joaca. Ma rog eu nu pricep jocurile de pe calculator nici sa ma bati. am un singur joc si ala pentru copii de 2 ani, dar sa ajungi sa faci orice numai ca sa castigi un obiect…trist. asta se numeste dependenta

    • Robin Molnar 15 noiembrie 2010 la 20:53 - Raspunde

      Dependență, sau plictiseală, nu prea contează. Părerea mea. =)

  2. aloe 15 noiembrie 2010 la 14:09 - Raspunde

    depinde de timpul fiecaruia cum vrea sa-l pretuiasca nu?

    • Robin Molnar 15 noiembrie 2010 la 20:54 - Raspunde

      Păi da, depinde. Dar depinde și de respectul față de oamenii cu care interacționezi, nu? =)

  3. Silvia 15 noiembrie 2010 la 19:07 - Raspunde

    Vezi tu, nu toată lumea ştie că abia ai timp să respiri. Cred că ne alegem cu dintr-astea în momentul în care acceptam în lista de aşa-zişi prieteni, persoane necunoscute care au şanse foarte mari să ne "confunde" ;).

  4. Ana 15 noiembrie 2010 la 21:04 - Raspunde

    Deci e bine ca n-am cont =D

    • Robin Molnar 15 noiembrie 2010 la 21:10 - Raspunde

      Nu sunt în poziția necesară să te contrazic. =D

  5. ocsike 15 noiembrie 2010 la 22:09 - Raspunde

    Și eu cred ca din plictiseala au ajuns sa fie dependenti.
    Eu din prima le-am blocat. A fost un pic de lucru la inceput pana au venit invitatile de la toti care jucau sau cautau nu stiu ce pe insule, dar, cu rabdare rand pe rand le-am blocat. Iar cei care pe perete aveau doar jocuri am blocat direct persoana. Tot cu rabdare. Și îi mai injuram uneori 😀

Lasă un răspuns la Ana Anuleaza raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vreau să fiu părtaș la faptă. Poți, de asemenea, să fii părtaș și fără martori.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.