M-am trezit de dimineață c-o idee foarte creață. Așa că am stat un pic să o contemplez mintal: în ziua morții lui Ion Iliescu să port pe umeri steagul României și să ies pe stradă cântând imnul de stat până răgușesc.

Bine, unii ar fi zis că-s nebun, dar să fim serioși, o singură dată în viață moare Iliescu, ce naiba. Ei, dar cum mergeam să-mi iau lapte pentru cafea, la un moment dat numai ce m-am trezit cântând pe stradă o strofă dintr-un cântec, de genul:

Iliescu a murit și s-a dus!

Și s-a dus!

Steaua roșie a hoției a apus!

Și s-a dus!

A apus!

[…]

Și să-l punem pe topor

Pe comunistul trădător!

Trădător!

Trădător!

Mă rog, eu deja visam cu ochii deschiși și dus de val, dar m-a trezit unul care mergea în spatele meu, întrebându-se dacă a murit Iliescu. Ahahaha.

În fine, m-am făcut un pic de cacao. Credeți că-mi păsa? Oricum, hai să facem un imn vesel pentru moartea (viitoare a) fostului președinte-dictator.