SMR

Am primit un mail de la un tovarăş de-al meu din Timişoara legat de Sistemul Medical Românesc. O reproduc în continuare. Dacă nu aveţi acrituri la îndemână vă rog s nu citiţi.

“Medici care isi fac cu pasiune meseria si pacienti multumiti fara pile cunostiinte si relatii. Asta se intampla poate prin Canada ca la noi nu prea. Zic nu prea caci nu as vrea sa ii acuz pe toti medicii din Romania.
Cu siguranta sunteti aproape toti patiti, si zic aproape caci tind sa cred ca inca mai exista printre noi si oameni sanatosi sau care nu au avut tangente prea mari cu SMR (SMR nu inseamna deloc “scarbitii de medici romani“) ci sistemul medical romanesc.
O sa va relatez o istorioara care sper ca va afecta intr-un mod pozitiv mersul lucrurilor atunci cand cititoarele blogului vor apela la un medic ginecolog.
Intr-o zi racoasa de toamna impreuna cu sotia mea insarcinata in 5 saptamani ne-am dus la un “spital” din Timisoara, nu dau nume caci nu e politicos, dar daca am intreba pe careva pe strada ne-ar spune: – Spitalul de Obstretica si Ginecologie Odobescu.
Imi cer mii de scuze.. sunt prea scarbit sa mai scriu despre asta… iau o pauza..
…. …. ….
Asa.. unde ramasesem?
Imi cer scuze.. inca sunt prea scarbit sa scriu despre astia… revin…
…. …. ….
Am revenit. Sper sa fi avut efect ceaiul de lamaie.
Ora 8:45 suntem prezenti la spitalul al carui nume eu nu vi-l l-am spus din respectul pe care il port pentru dansii. Mai fusesem acolo si cu vreo 3 zile inainte, impreuna cu sotia mea, tot pentru analize.
Trebuia sa fie acolo pentru o interventie chirurgicala (chiuretaj). A fost un avort spontan (fara intentia pacientei). Trebuia facut in aceeasi zi deoarece mai trecusera niste zile..
Ora 11:00 vine doctorita sa anunte pacienta, si asa lihnita de foame (ca n-ai voie sa mananci inainte de intervenitie) ca n-o mai opereaza azi si ca o lasa pe Luni iar ea sa ramana in spital ca oricum are cine sa-i tina de urat (iar ea se uita la mine , eu oricum n-aveam voie sa stau acolo nici macar pentru 5 minute, dar.. whatever.. :)) ), oricum nu deranjam pe nimeni caci trebuie mentionat ca in salon alaturi de pacienta cu care am venit mai erau 0 pacienti, deci multe fete/ femei apeleaza la acest spital.
A venit al doilea control de rutina: (eco vaginal)

Pacienta:    – D-na doctor, de ce am pierdut sarcina.
D-na doctor: – Nu stiu.
Dn-a doctor: – A uite niste cheaguri de sange… de la avortul spontan… mda.. astea trebuie scoase.
Dn-a doctor: – A, da’ ce-i asta? E sarcina? A.. stai ca ti-am scos-o Miercuri.. in fine..
Pacienta:    – Pot sa mai fac copii?
D-na doctor: – Nu stiu sigur, ca eu sunt foarte finuta, n-o sa te racai.
…. …. ….
Pacienta:    – D-na doctor eu plec acasa caci oricum nu imi faceti nimic pana Luni si nu are rost sa stau asa internata.
D-na doctor: – Sa vad daca iti da voie d-l doctor conferientiar Oprea.
A venit domnul doctor conferentiar (profesor inginer) Oprea, un doctor tanar care cred ca are vreo 60 de ani si caruia ii tremura mainile.
D-l Oprea:   – Ce vrei????!!!!!!!!!!
Pacienta:    – Sa merg acasa daca nu mi s-a facut chiuretaj. (deja mancase)
D-l Oprea:   – Aici nu e hotel sa vi si sa pleci cand vrei tu!!! Nu pleci nicaieri!!! Stai aici!!!
Pacienta:    – Ba plec. Nu mai am ce face aici pana Luni. Trebuia sa ma chiuretati azi nu sa va bateti joc.
D-l Oprea:   – Foarte bine. Pe aici e usa…!!! D-na asistenta, ia-i medicamentele!!!
Asistenta a trecut pe fisa de internare plecare fara aviz medical la spusele doctorului.
Ce am invatat noi de aici. Inainte de a apela la un doctor intreaba inainte in stanga si in dreapta daca este un medic bun. Restul cu spagile le stiti si voi. In situatia asta e mai bine sa apelezi la o clinica privata (de care iar trebuie sa te interesezi tot in stanga si in dreapta), unde platesti si mai putin si cel putin esti respectat.

Sanatate la toata lumea!!!”

Sublinierea (evidenţierea) cu bold îmi aparţine.

18 Comentarii

  1. xtall 22 noiembrie 2008 la 18:00 - Raspunde

    aproximativ la fel am patit si eu B) (nu te gandi la prostii) 😀 , mi-am rupt picioru (cazui de pe o scara cand montam ceva) si tat asa zic, ma duc acas daca tot nu-mi faceti nimic pana luni, (mai ales ca eu stau la 50m de spital si zic ca imi mai pun ceva pana atunci, compresa, gasesc eu ceva) d-nei aleia macar i-au dat ceva da mie nimic, aroganta cu hotelul parca e pusa pe calapod asa de identică e 😛
    La fel, comisie, sa dau cu subsemnatul, ca pe raspunderea mea (si numai a mea), si ca REFUZ cica \”tratamentul\” (inexistent) :0
    Ciudat cum se aduna la comisie ca sa dai cu subsemnatul sa iasa cu basma curata (daca e ceva), de obicei ii cauti cu lumanarea si nu-i gasesti.
    Si fii atent, luni, m-am dus inapoi, am stat juma de zi pe hol la spital fara sa vina unu (cica is in vizite lunea si tre sa astept) in picioare nu mai puteam sta, picioaru se umflase butuc, asa ca la un moment dat n-am mai putut sa tot stau intr-un picior si m-am asejat in cur 😀 ..jos, ca n-aveam unde, au sarit asistentele ca arse, ca \”n-am voie\” sa stau in alta parte, in alta parte unde dracu ? m-au dat afara pana si dinr-o salita de asteptare (unde erau vreo doua scaune) dar erau cica NUMAI ptr femei insarcinate, asa ca AFARA si de acolo.
    Stii care a fost bafta mea ? am dat un telefon a venit masina de la servici, si m-au dus la o policlinica.

    • Robin Molnar 22 noiembrie 2008 la 18:12 - Raspunde

      :X Păi să nu-i iei la bătaie noaptea pe stradă? :X Io făceam un scandal mostru. :angry:

  2. Raul Molnar 22 noiembrie 2008 la 18:01 - Raspunde

    Welcome to Romania 🙁

  3. xtall 22 noiembrie 2008 la 18:30 - Raspunde

    Nu e diferit ceva de pe vremea lui ceasca, imi aduc aminte cand ne trimisesera la canal (de la scoala, c-asa erau atunci ordinele si munca patriotica :woohoo: ) am avut si atunci o operatie (tot la pcior 😀 ) din cauza conditiilor mizere stat numai in apa frig, si alte alea am patit-o.
    Operatie la Constanta, dupa operatie luati si ducetiva inapoi (cum stiti, nu-i durea pe ei capul)
    Din Constanta pana in Cumpana (comuna unde eram cazati si e ceva de mers, eheee), eram doi, eu la dreptul accidentat ala la stangul, mergeam ca ologii sprijinidu-ne unu pe altul si …desculti. (in pana mea)

    • Robin Molnar 22 noiembrie 2008 la 18:41 - Raspunde

      😀 Bre, dar voi vreţi să mă oripilaţi bine de tot în seara asta… 😀 Nu ştiam că ai \”băgat\” la Canal… :woohoo: Nasol moment! 👿 Poate binevoieşti să ne împărtăşeşti şi nouă nişte experienţe revelatoare de pe acolo. 😀 Chiar îţi dedic un post special pentru asta! 😆 Şi mai multe dacă simţi nevoia. 😉

  4. xtall 22 noiembrie 2008 la 18:39 - Raspunde

    Ce s-a schimbat acum, daca ai bani te scoti, platesti particularul si se rezolva, daca stai la sistemul de sanatate esti mort (depinde si de noroc).
    Nu mai fac aproape nimic (important) aici in oras, mie si teama, si nu numai eu, foarte multa lume se duce la clinici particulare), dar nu platesc degeaba asigurarile alea ?

  5. xtall 22 noiembrie 2008 la 19:09 - Raspunde

    Apai cu \”canalul\” eu am prins printre ultimii chestia asta, am prins si canalul gol si inaugurarea, (unii dintre noi chiar au dat mana cu ceasca 😀 )
    Dupa noi au mai fost vreo doua runde de brigazi (se facea runda la fiecare 3 luni) dupa noi venisera brigazi chiar de prin zona voastra.
    Ne trimiteau de la scoala (numai baietii din cl-XII si era o chestie obligatorie, nu puteai fenta asta, mai fentau (dar f greu) fotbalistii 😀 unde interveneau antrenorii si multi …\”altii\”)
    La canal mergeai insotit de un activit de partid (cred ca iti dai seama ptr ce)

    • Robin Molnar 22 noiembrie 2008 la 19:21 - Raspunde

      😀 V-aţi distrat nu glumă… 😀 Nu cred că pot să îmi imaginez în ce condiţii se lucra… 😀

  6. xtall 22 noiembrie 2008 la 19:48 - Raspunde

    aveam sectoare (ca la marina 😀 )
    langa noi erau puscariasii (zona cea mai periculoasa), mureau aia pe capete, da nu era nici un bai ptr nimeni.
    Au aia un pamant tare tampit (calcaros), zare de pamant (normal) nu vezi, parca rupeai ceva, si o vreme cam tot la fel de tampita (ori poate mi s-a parut din cauza ca am prins in primavara)
    Ziua de munca (de luni pana sambata) era de la 6 pana la 8 seara (masa de pranz era acolo unde munceai, pe canal)
    Sambata nu eram liberi (decat pe hartie), ne duceau in Costinesti, 9Mai etc, sa muncim si pe acolo (distractie 😀 )
    Singura chestie mai deosebita, ne-au dus (o zi) in Bulgaria (prima data cand am vazut si eu ..\”altceva\” mai ales la timpurile alea, ne-am apucat ca nebunii sa cumparam …ciocolata 😀 , la noi nu stiu daca ai idee cum era, f.scumpa dar si lipsa, rar ii vedeai culoarea, acolo era ieftina ca bradul, 1leu, am luat (pe bune) aproape cate o valiza de caciula)
    Alte distractii, pe drum (mergeam mult, pe langa lacul Techirghiol) accidentau soferii (intentionat) gastele oamenilor 😀 si tup in masina (disparea gasca imediat), orice era de mancare si se putea, disparea.
    Activistul de partid era cu ochii pe noi, una – sa muncim pe rupte, sa iasa planul (neaparat \”fruncea\”) si al doilea motiv era sa ne pazeasca sa nu fugim acasa, numai daca auzea luai o bataie teribila.

    • Robin Molnar 22 noiembrie 2008 la 19:53 - Raspunde

      😀 Deşi eram mic pe vremea aia mai ţin minte că nu prea se găsea ciocolată. De-atunci am rămas cu pata pusă pe cicolăţile ălea mici şi rotunde cu scufiţa roşie. :woohoo: Bune erau ale dreq. 😀

      Dar cel mai tare şi mai tare mi-e dor de conservele de carne sârbeşti, ălea portocalii… :woohoo:

  7. xtall 22 noiembrie 2008 la 19:51 - Raspunde

    Sry: am gresit, nu Sambata, Duminica 😀

    • Robin Molnar 22 noiembrie 2008 la 19:59 - Raspunde

      😀 Pfuai ce v-aţi distrat. 😀 Morala este că: tot comuniştii de atunci se ocupă de pacienţii de acum, la fel cu foştii şefi de atunci sunt şefii de acum. :X

  8. xtall 22 noiembrie 2008 la 20:24 - Raspunde

    Pe ceasca si pe fii-su (Nicu a fost si el) eu nu i-am mai prins (la inaugurare), patisem boacana cu piciorul.
    Cand am venit acasa (se facea festivitate, pompos, cu mars, etc) …al naibii au intrat si fotbalistii subtil …cum ca ar fi fost si ei 😀
    (vezi de cand vine smecheria ? si n-a disparut)
    Cat despre activist nu stiu unde s-a dus (nu cred ca prea departe), pe ei nu ii stia multa lume, erau misteriosi (sa le spun asa) nu-i stia mai nimeni si nu apareau in public (decat sa judece sau sa faca cuiva ceva, tremurau chilotii pe toti de teama lor numai cand auzeau)

    • Robin Molnar 22 noiembrie 2008 la 20:45 - Raspunde

      :woohoo: Activiştii de ieri, parlamentarii de azi… 😀

  9. Adrian 23 noiembrie 2008 la 05:24 - Raspunde

    Groaznic 🙂

    M-am dus imediat sa iau o lamaie.

    Nu m-am gandit ca poate sa fie asa de rau …

    • Robin Molnar 23 noiembrie 2008 la 07:34 - Raspunde

      😀 A crescu brusc cererea naţională de lămâie… 😀

Dă-i un răspuns lui Raul Molnar Anuleaza raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vreau să fiu părtaș la faptă. Poți, de asemenea, să fii părtaș și fără martori.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.