Am fost aseară la o degustare de băuturi Tiki în Cluj. A fost interesant, cu atât mai mult cu cât mie îmi plac băuturile fructoase și dulci, plus că a fost în companie plăcută și plus că am aflat lucruri noi.

Meniu cu băuturi Tiki la Shto College Bar în Cluj

De exemplu, am aflat că băuturile Tiki sunt doar una dintre cele treizeci și șase de clase de băuturi (asta da diversitate) existente. Apoi, baza alcoolică a băuturilor tiki este romul, deși nu este musai ca ele să fie alcoolice, sau cu rom, dacă e până acolo.

În ordinea preferințelor băuturilor încercate, cel mai mult mi-a plăcut Fresh Breeze întrucât era o băutură rece extrem de fructoasă, apoi mi-a plăcut Gabriel întrucât era o combinație prietenoasă, iar Aloha mi-ar fi plăcut să fie un pic mai condimentată (spicy).

Fresh Freeze, o băutură Tiki foarte aromată

Ca să vă faceți o idee, deși aseară am consumat tiki pentru prima dată, profilul meu alcoolic se potrivește bine cu băuturile tiki: fructoase, reci, cu alcool ascuns (adică, fără tărie alcoolică), diverse, interesante și pline de primăvara ce mereu o port în suflet.

Chindia s-a ținut pe seară la Shto College Bar, unde barmanul ne-a pregătit băuturile cu o pricepere incredibilă. Printre altele, acesta are o vastă cultură a alcoolului (după cele două facultăți terminate: politehnică și horticultură, cred și eu!) și a istoriei acestuia.

Băuturile tiki se servesc în pahare cu specific mistic polinezian

Știați, de exemplu, că-n Cuba, secolul trecut, când s-a inventat berea de ghimbir (ginger beer), întrucât substanțele și tehnicile de conservare nu erau prea bine cunoscute, aceștia au pus sulfați și sulfiți în băutură și cincizeci de mii (!) de oameni au murit de la ea.

Sau, la fel, marinarii aveau porții de rom, ca să le țină înfrânate instinctele sexuale de-a lungul călătoriilor pe mare, și amestecau apa cu rom, întrucât romul avea conservanți și apa nu se strica.

Zeu păgân din mitologia polineziană, specific culturii tiki

Sau că, în fine, băuturile complexe au apărut întrucât anumite băuturi rafinate (rom, votcă) nu aveau o calitate previzibilă, variind puternic în aromă și gust, din cauza proceselor rudimentare și a fluctuației calității materiei prime, așa că oamenii amestecau romul cu fructe și siropuri pentru a-l face mai băubil, de unde și varietatea largă de amestecuri.

Dar destul despre băutură și mai mult despre cultură, întrucât băuturile tiki sunt parte a culturilor polineziene și pot fi servite alături de mâncare cantoneză (Thailanda și Asia de Sud-Est) ușor picantă, atuul lor principal fiind dat de prospețimea gustului băuturii și hidratarea oferită consumatorului.

A fost, deci, interesant. Cu atât mai mult cu cât aceeași băutură în două localuri diferite diferă la gust, fiecare pahar fiind o lucrare gustativă independentă și unică, irepetabilă, cu mici fluctuații între mostre.

Oh, poftă bună.