[Acest material a fost posibil datorită celor de la EVZ. Știu că de multe ori sunt părtinitori, dar acest material nu este unul dintre acelea, ci este rezultatul unui act jurnalistic corect și documentat. De asemenea, după cum se poate observa, am preluat mai mult decât limita legală de 500 de caractere, din motive evidente. Felicitări EVZ! ]

Eu zic să reținem un pic acest nume: Geanina Teodorovici de la Tribunalul Municipiului București. Când vom ajunge la fundul sacului, măcar să știm de la ce și de la cine ni se trage.

Astfel, după ce aceasta i-a declarat nevinovați pe marii fotbalului românesc, procurorii au făcut recurs la decizia acesteia, din motive întemeiate.

I-auzi una, din ceea ce au scris procurorii care se ocupă de caz:

„motivele Tribunalului care au justificat achitarea lui Gheorghe Copos, pentru că «fapta nu există», sunt incompatibile cu temeiul achitării, chiar instanța de judecată arătând prin situația reținută că fapta există.”

Ia auzi două:

„Concluziile instanței sunt contradictorii și neconvingătoare deci, pentru că inițial aceasta arată că transferul (n.r. – fotbalistul Iulian Arhire s-a transferat de la clubul Oțelul Galați la Pohang Steelers) s-a realizat pentru 700.000 de dolari, după care menționează că de fapt este de 150.000 de dolari (…). Argumentele instanței sunt confuze și lipsite de precizia și claritatea pe care motivarea unei hotărâri judecătorești în Uniunea Europeană trebuie să o îndeplinească […]”

Ia-auzi nouăzeci și nouă:

„Cum este posibil ca Tribunalul București să își întemeieze achitarea pe aprecierea că în cauză există o hotărâre a Consiliului de Adminsitrație Dinamo, din data de 30 iunie 1999, privind transferul pentru 800.000 de dolari, când am dovedit cu probe științifice că acest document este un fals (vezi expertiza IGPR).”

Cum să fie posibil? Oare cum? Păi printr-un miracol:

„Afirmațiile instanței de judecată sunt cu adevărat suprinzătoare, în ceea ce privește binefacerile firmelor off-shore și ale paradisului fiscal internațional de afaceri.”

Surprinzător! Apăi cum să zică așa ceva duduia Geanina Teodorovici?

„Instanța de judecată refuză să analizeze probele administrate în cauză, referitor la legătura dovedită a inculpaților Ioan Becali și Victor Becali cu firma olandeză Phoenix, raporturi probate cu firmele off-shore și legăturile inculpaților cu acestea din urmă. Nicăieri, Tribunalul nu motivează de ce a fost necesară interpunerea firmei olandeze în transferuri, în ce temei juridic acționau acestea […]”

Dar chiar așa am ajuns? Să fim prostiți pe față?

L.E. În contra-exemplu, îi avem pe cei de la Lumea Justiției, care zic așa:

Achitare dezonoranta pentru procurorii DNA Doru Tulus si Daniel Morar – Judecatoarea Geanina Teodorovici, de la TMB, fluier final in dosarul „transferurilor”. Toti cei opt inculpati au fost achitati!

LuJu

Nu, nu este nimic dezonorant când un dosar pe care l-ai instrumentat este distrus de un judecător corupt. Dezonorat este magistratul care distruge un dosar bun din motive rele.