OK, n-am inventat apa caldă, dar i-am lăsat pe numerologii și pe toți idioții să se facă de cacao pe toate canalele media, pentru că, nu-i așa, ieri a fost o zi specială: 12/12/12.

No, mulți s-au umflat în pene, că la ora 12:12 va fi… rahat și iubire. La ora 12:12 n-ar fi fost nimic, pentru că, oricum, reprezentarea exactă era:

12:12/12/12/2012

Mamă, ce de 12, mai – mai că-ți vine să crezi că se întâmplă ceva… Dar, dacă am vrea să avem precizia măcar a unei pseudo-științe, am fi putut vedea imediat că adevărata dată unică și ne-repetitivă, de cea mai mare valoare, întrucât anul are doar 12 luni, va fi în data de:

20:12/20/12/2012

Adică la ora 20:12 în data de 20 Decembrie 2012. Dincolo de această dată, ținând cont că n-avem decât 12 luni, nu se va mai putea obține așa o ordonare maximală a datelor. Asta dacă vrem să fim savanți.

Desigur, oricât de frumoasă și de interesantă ar fi chestia de mai sus, este doar o porcărie sau o curiozitate, pentru că:

1. Lungimea anului nu este de fix 365 de zile/ 366 în anii bisecți.
2. Timpul, așa cum îl măsurăm noi acum, nu este decât o reprezentare relativă. Suntem în anul 2012 după nașterea lui Isus. Pe vremea lui Ștefan cel Mare eram în leatul (anul ) al 5900-lea și ceva, naiba mai știe cât.
3. Faptul că o secvență numerică se repetă într-o reprezentare, dacă nu vorbim de ceva savant, nu înseamnă nimic. Ar însemna ceva, dacă am găsi că a o sută de miliarda zecimală de după virgula lui Pi se repetă, sau ceva. Dar așa, nu înseamnă nimic.

Vă dați seama că, dacă ne-am prosti în halul ăsta, la fiecare 100 de ani am avea o zi a Diavolului la:

6:6/6/6/66

Adică 1966, 1866, 2066…

Oare n-ar fi o idee să încetăm cu prostiile?