Atenție, articol cu limbaj nu prea blând. Doar se vede din titlu. Citiți pe propria răspundere.

Pe lumea asta există fel de fel de căpcăuni, de jeguri și mizerii umane, de vipere și alte moluște nevertebrate atât de otrăvitoare încât un singur specimen poate intoxica și otrăvi o națiune întreagă. Da, tovarășe Vladimir Ilici Ion Lenin Iliescu, despre tine este vorba.

Da, eram copil în 13 – 15 Iunie 1990, dar tot țin minte câte ceva. De fapt, îmi amintesc multe despre mineriadă, întrucât și eu am fost atins de Revoluție și, deși nu-mi amintesc multe detalii, știu că se întâmpla ceva important, marcant pentru țară.

Cum să exprim plastic cea ce simt pentru imparicopitatul de bolșevic iliescian? Să zicem că dacă ne-am întâlni în pădure, doar eu aș mai ieși din ea pe picioarele mele. De fapt, doar eu aș mai ieși din ea, pentru că acolo unde îi stă fundul îi va sta și capul. Mă rog, câțiva kilometri mai încolo.

Desigur, asta nu se poate, pentru că protectorul democrației este păzit de SPP. Da, atât de iubit și de stimat este. Oricum, ca și indiciu, pot să vă spun că unde cresc panseluțe în pădure acolo ar putea și si o parte din iliescu (refuz să-i mai scriu numele cu inițială [literă mare, adică]). E ca și cum aș scrie Căcat sau Scroafă cu litere mari.

Panseluța mă-tii, iliescule, vedea-ți-aș mormântul profanat, nesimțitule. Câtă vreme vor fi oameni care să-și amintească de mineriade și de manipulările tale, atâta vreme te vor urî martorii lor din țara asta.

Și o poezie, pentru nesimțit!

Te-aș vedea bolind cu spume la gură
Și tot ți-aș trage niște pumni în cap,
Aș rupe din mobilă, din pat și dulap
Și cu sete te-aș lovi, cu multă ură.

Te-aș călca pe mână, întins pe jos de-ai sta
Te-aș opări cu apă pe la co*ie,
Oricât de tare ai urla și milă ai vrea.
Și ți-as da foc la față, să te doară
Cum și pe alții i-a durut manipularea ta.

Cu capul în veceu ai atârna
Și ars pe rug, direct în ștreang ai flutura,
Panseluța mă-tii, iliescule,
E fără de margine toată ura mea.

Cum ai putut să faci atâta rău zâmbind?
Și de ce să scapi nepedepsit?
Panseluța mă-tii, iliescule,
Aș da orice să te văd ciopârțit!

Familii își plâng și-acum morții
Și dreptatea lor nu este nicăieri,
Panseluța mă-tii, iliescule,
Vedea-te-aș linșat de aceiași mineri.

O palmă peste trecut ne-ai tras tuturor
Ca o rușine ce nu va fi spălată în veci,
Panseluța mă-tii, iliescule,
Pe lumea cea dreaptă aș vrea să pleci.

Nu instig, doar exprim niște resentimente.