Problema noastră, ca popor, este că suntem calici

Vizavi de ceea ce spuneam înainte, de la Vlad Petreanu avem o lectură obligatorie despre bani și civilizație. Și poate m-aș fi oprit doar în a-l cita pe om, dacă nu m-ar fi înfuriat următorul comentariu:

alex November 21, 2011 at 18:24“A scos chitanţierul şi ne-a tăiat o chitanţă.”
Expresia aceasta face diferenta dintre ei si noi.
Comerciantul roman are nevoie de:
– casa de marcat fiscala -cost minim 600-700ron + consumabile
– facturier cu date personalizate, (30ron)
– chitantier cu date personalizate, (20ron)
– cont in banca, unde plateste lunar comisioane aiurea (minim 120ron/an).
Doar pentru a demonstra incasarea unui banut, din care sa dai impozit la stat i nevoie de cel putin 700-800 ron investitie.
Cate sticle de vin trebuie sa vinzi (stand la marginea padurii), astfel incat sa poti castiga banii acestia?
Sa vezi de cate acte si alte avize ai nevoie pentru a comercializa un banal vin de casa?
Concluzie: nu impozitul te omoara (la urma urmei el este la fel pentru toti), cat nenorocitele de taxe/avize, controale (unde te jecmanesc mai ceva ca mafiotii).

Sursa*

Suntem calici. Avem o mentalitate de popor de calici pentru că, după mentalitatea asta:

Nu este o problemă să investești în câteva zeci de hectare de vie câteva zeci de mii de euro, cu costuri de întreținere de câteva mii sau zeci de mii de lei pe an, nu este o problemă să amenajezi o casă pe post de cramă cu câteva zeci de mii de lei, eventual să o cumperi la câteva zeci sau sute de mii de lei, să-i faci instalația electrică și sanitară să fie STAS, să obții autorizațiile fără șpagă, nu este o problemă să-ți amenajezi o parcare cu pietriș, să iei mobilă pentru cramă, să tipărești etichete, să pui vinul în sticle cumpărate la un leu bucata ca să poți să pui vinul la păstrat și să te ocupi de el cum trebuie.

Dar este o problemă să cheltuiești maxim o mie de lei pentru casă de marcat, chitanțier și facturier… Mentalitatea asta face diferența între noi și ei.

Nu găsesc nicio scuză pentru o astfel de mentalitate de calici, considerând că primul lucru pe care trebuie să-l faci atunci când vrei să vinzi ceva este să-ți iei cele trei chestii de mai sus. După ce ai chestiile acelea trei poți începe să amenajezi și, abia mai apoi, să vinzi…

* Comentariu reprodus cu generoasa permisiune a lui Vlad căruia îi și mulțumesc.

19 Comentarii

  1. TNH 30 noiembrie 2011 la 13:03 - Raspunde

    Bonul fiscal este o dovadă legală suficientă că ai cumpărat ceva. Nu îi înțeleg pe oamenii care fac comerț cu amănuntul și care se plâng că facturierul și chitanțierul costă x lei. Cere cineva factură când cumpără o sticlă de ulei și o pungă de zahar? Să fim serioși, un facturier cu 50 de file îi ajunge câțiva ani dacă are magazin alimentar la colțul blocului. Aa, livrează către firme, nu către oamenii din cartier? Păi atunci nu își mai mănâncă de sub unghii pentru 30 de lei, că el vinde deja în cantități mari și își acoperă cu vârf și îndesat investiția.

    Chitanțierul e un alt mister pentru mine. Atâta timp cât dau bon fiscal, nu îi obligă nimeni să dea și chitanță pentru o cutie de bomboane sau pentru trei plicuri de ness. Chitanțele există pentru plățile care nu se pot încasa prin casa de marcat, de exemplu cumpără o ladă frigorifică de la un magazin care a înlocuit-o cu una nouă. Un chitanțier îi ajunge ani de zile în condițiile astea (are tot 50 de file).

    În ipoteza că un client vrea să deconteze ceva pe firma lui, va cere factură și chitanță. E suficient bonul fiscal care are pe el un număr și o dată, deci comerciantul nu mai trebuie să taie chitanță din chitanțier, e suficient să dea bonul fiscal și o factură pe care să scrie “S-a achitat cash cu bonul fiscal nr. …. ” Dar noh, dacă toată viața a făcut evaziune fiscală nu are de unde să știe cerințele legale. De fapt, cel care ține contabilitatea unei mici afaceri știe lucrurile astea, numai că pentru asta trebuie să fie întrebat. Și nu poți să aștepți consultanță de la un om pe care îl plătești cu 200 de lei pe lună.

    • Robin Molnar 05 decembrie 2011 la 07:55 - Raspunde

      Dar noh, dacă toată viața a făcut evaziune fiscală nu are de unde să știe cerințele legale.

      Subscriu! 😀

  2. Mihai Todor 30 noiembrie 2011 la 16:58 - Raspunde

    România e țara unde populația reprezentativă crede că poate vinde la colțul străzii ca în anu’ de glorie 1000 î.e.n., când dările se plăteau la boier, pentru că așa era regula. Între timp, a dispărut acea regulă a dărilor, și a fost înlocuită de taxa de protecție a țiganilor. Micii negustori nu plătesc taxe deoarece nu i-a educat nimeni în acest sens.

    În același timp, micii negustori, aceste exemplare reprezentative ai populației române, continuă să își fabrice produsele conform standardelor preluate din strămoși. Spune-mi tu mie cum anume primești aprobările necesare de la medici veterinari, dacă tu îți crești animalele în cotețe insalubre și trăiești într-o sărăcie și mizerie cruntă, care, în unele cazuri, face și Somalia de râs? DAR totuși, tu vrei să vinzi, pentru că hoțul neprins e negustor cinstit. Ei își iau mașini și își construiesc case luxoase, dar nu au nici un interes să investească banii necesari pentru a dispune de toate condițiile pe care le-ai menționat tu în articol. De asemenea, de ce să investească bani în case de marcat, când se poate vinde și fără? 😉 De fapt, ăia care vând praz, lapte, brânză și ouă “naturale și sănătoase” la colțul străzii mă aștept să nu își permită să cumpere o casă de marcat. Spune-mi și mie, ca să nu mor prost, de ce trece poliția comunitară pe lângă ei fără să îi amendeze? De ce nu îi obligă să dispară din acele zone? E normal să poți sta cu prazu’ în mână în amiaza mare în mijlocul unei capitale europene și să vinzi fără nici o jenă?

    • TNH 02 decembrie 2011 la 23:41 - Raspunde

      Dacă au certificat de producător nu sunt obligați să aibă casă de marcat. Cât despre faptul că își vând marfa în mijlocul trotuarelor, nu în locurile special amenajate, nu pot decât să presupun că dau o mică șpagă zilnică celor care ar trebui să-i ușchească de acolo. N-o fi chiar fifty-fifty, dar tot îi iese de o ciorbă și milițianului comunitar.

      • Mihai Todor 03 decembrie 2011 la 02:13 - Raspunde

        Păi și certificatul de producător presupun că se traduce printr-o taxă (mai mult sau mai puțin fixă) lunară sau anuală. Dacă, de exemplu, țața lele cumpără praz de la tot satul contra unei sume modeste, apoi îl vinde cu camionul în mijlocul Bucureștiului și scoate “o căruță de bani”, nu înseamnă că beneficiază de venituri neimpozitate? Din punctul meu de vedere, casa de marcat reprezintă o metodă clară de a taxa cantitativ veniturile unui producător, pentru că altfel am ajunge la paradoxuri de genul: moș Ion vinde săptămânal o găleată de ciuperci și plătește aceeași taxă ca și tanti de mai sus.

        • TNH 04 decembrie 2011 la 20:39 - Raspunde

          Nu zic că e un sistem bun sau rău, zic că legea le dă voie să vândă și fără casă de marcat în anumite condiții.

          P.S. Alt paradox sunt posesorii de certificat de producător care vând banane și portocale.

          • Mihai Todor 05 decembrie 2011 la 00:05 -

            Mda, am înțeles… Tocmai mi-am adus aminte că încă sunt în România și m-am calmat.

        • Robin Molnar 05 decembrie 2011 la 08:21 - Raspunde

          E vreo 50 sau 150 de lei pe an, sau mai puțin.

    • Robin Molnar 05 decembrie 2011 la 08:01 - Raspunde

      Cei care trăiesc într-o sărăcie lucie nu vând găini sau mâncare. De foame.

  3. Joita lucian 30 noiembrie 2011 la 19:46 - Raspunde

    Asta urasc eu la …tara asta cel mai mult….ca daca vrei sa iti faci un chiosc….iti trebuie aprobari peste aporbari ….actaraie si hartogaraie….pai m-am ocupat o data de casele de marcat la trei punce de lucru….am innebunit cu predari de memorii fiscale cozi hartii ,caiete de interventie …etc….te ia capu daca nu stai bine cu nervii…!@

  4. simona 30 noiembrie 2011 la 22:13 - Raspunde

    Suntem calici din pricina comunismului.

  5. Daniela 01 decembrie 2011 la 22:26 - Raspunde

    Suntem calici ca nu castigam multi bani. Daca am castiga 1000 de euro lunar nu am mai fi asa de calici, nu?

  6. corina 02 decembrie 2011 la 00:15 - Raspunde

    Calici cuvant de baza 😀

  7. Adnana 03 decembrie 2011 la 15:51 - Raspunde

    Romania este tara evaziunilor fiscale. Au oare preotii chitantier sau casa de marcat pentru a oferi bon dupa fiecare slujba?…

    • Robin Molnar 05 decembrie 2011 la 08:25 - Raspunde

      Dar ce, Dumnezeu trebuie să plătească taxe pe Pământ? =))

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vreau să fiu părtaș la faptă. Poți, de asemenea, să fii părtaș și fără martori.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.