Unii oameni sunt atât de imbecili încât merită să ardă pe rug. Vă jur! În Evul Mediu dacă erai atât de imbecil încât să crezi în tot felul de prostii, de genul: amestecând pene de rață cu ouă de raton și ghiare de liliac uscat la soare obții viață veșnică, erai ars pe rug.

Dacă aveai idei crețe, cum că toți oamenii sunt egali, erai ars pe rug. Sau, la fel, dacă erai suficient de imbecil încât să mergi la furat sau la violat și erai prins, corpul delict se detașa de corp în mod violent, în urma acțiunii unui călău.

Eh, în zilele noastre dacă vrei să te răzbuni pe un profesor universitar pe care nu întâmplător îl cunosc, atunci îmi lași 13 comentarii în care te semnezi cu numele lui și-mi spui că să vin până la Petroșani că mă caută poliția.

Stimate domn cretin virgin idiot imbecil sinistru, nebun și restanțier pe deasupra, dacă poliția mi-ar avea treaba, ar ști unde să mă găsească întrucât am mutație în buletin și nu m-ar căuta taman la facultate la Petroșani.

În fine, spre deosebire de anumite paradoxuri științifice absolut interesante din fizica cuantică, de exemplu când o particulă se poate afla în mai multe stări simultan, se pare că este imposibil să spargi paradoxul uman care spune că este greu să gândești și să fii și un imbecil sinistru.