Nu e poveste

În spatele uşii închise de la camera lui, copilul aude întâi umilinţe. Apoi palme, ţipete şi strigătele de ajutor ale mamei. Ţipetele mamei îl îngrozeau la început. Acum s-a obişnuit. Închide ochii şi se preface că nu aude. Se gândeşte la tractorul roşu cu remorcă promis de tată de ziua lui, la prăjiturile cu multă ciocolată pe care o să le facă mama. Aproape că ar uita de toate dacă nu ar mai vedea faţa plânsă şi vânătă a mamei.

Am pus și eu bannerul campaniei. Simte-te liber să dai mai departe.

2 Comentarii

  1. Anunturi gratuite 08 decembrie 2009 la 18:25 - Raspunde

    Nu mi am dat seama despre ce este vorba prima data si am ramas destul de impresionat cand am vazut povestea. Am vazut povestea numarul doi si dupa prima poveste. Pe cat de trist pe atat de adevarat

  2. Robin Molnar 08 decembrie 2009 la 18:45 - Raspunde

    :s Da, este trist. Prea trist. :s

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vreau să fiu părtaș la faptă. Poți, de asemenea, să fii părtaș și fără martori.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Robintel
Despre Politica de Confidențialitate

Acest website are nevoie să folosească cookies, care sunt niște fișiere text de mici dimensiuni ce conțin referințe specifice, dar nu explicite, stocate pe computerul voastru, astfel încât, de exemplu, atunci când lăsați un comentariu, datele din formular să se salveze, dar nu numai.

Fără acces la cookies, aceste date nu se vor salva.

Pentru a afla mai multe despre cum folosim informațiile și despre dreptul vostru asupra datelor voastre, vă rugăm să consultați pagina Politica de Confidențialitate.

Puteți modifica accesul la aceste cookies accesând taburile din stânga.