Un tip se duce la bunică-sa la țară țanțoș nevoie mare cu blugii săi tăiați de la Levi’s, blugi pe care a dat aproape un sfert de salariu mic, deh, de provincie. Ce mai, erau ultimul răcnet în materie de tăieturi, nu așa!

No, la insistențele bătrânei, acesta se duce să facă un pic de treabă prin curte, înainte ca amândoi să plece în oraș, cu treabă, așa că s-a schimbat în haine de muncă și s-a pus să. Ei, dar când se întoarse juniorul la mamaie-sa în casă, aceasta îi spune:

– Nepoate, e drept că suntem săraci și că n-avem bani de haine mai bune, dar asta nu înseamnă că trebuie să umblăm cu hainele rupte pe noi. Așa că ți-am cârpit pantalonii, că prea erau rupți.

Ce spune asta despre noi, (de)generația „cu bucile pe-afară„, „căca*i la cur„, „cu hainele rupte pe ei” și cu țâțe*e la vedere?