Să fim serioși, nu se dorește rezolvarea niciunei probleme

Am văzut la Lucian Mândruță pe Facebook un text interesant despre Istambul și câinii comunitari:

“In Istanbulul anului 1850, haitele de caini domneau peste oras. Oamenii care veneau seara acasa ocoleau cu grija cate un dulau asezat in mijlocul strazii. Cand s-a lansat tramvaiul cu cai, a fost nevoie sa fie angajati niste oameni care sa goneasca animalele din drum.

De departe, zgomotul orasului era cel al urletelor si latraturilor amestecate intr-un tot unitar, cum sunt broastele din iaz, auzite de la distanta.

Nu era o idee buna sa te avanti printre ei noaptea. Se povesteste ca dintr-un marinar englez, cazut baut pe strada in Galata, n-au mai ramas pana dimineata decat oasele.

La un moment dat, sultanul Abdulaziz i-a strans pe toti si i-a deportat pe o insula din apropiere. Degeaba: protestele populatiei l-au facut sa-i aduca inapoi!”

Asta era în Istambulul anilor 1830, foarte asemănător cu Bucureștiul acelorași ani.

Acum? Acum e altfel, câinii au drepturi, oamenii nu și sunt singurii vinovați, dacă li se întâmplă ceva, eventual se formează un nod gordian al responsabilităților penale împărțite, de nimeni n-o să pățească nimic, în ciuda faptului că:

“Am reușit să identificăm cei șase câini. Cel care avea și urme de sânge pe gură este un câine sterilizat de ASPA și adoptat de fundația Caleidoscop în decembrie 2008. Acesta nu trebuia să se afle acolo. O să intrăm pe fir, să aflăm ce au dânșii de spus, inclusiv în fața Poliției”

B365.ro

Amu, mie îmi place în mod deosebit partea aia cu:

Culpa penală în ceea ce priveşte tragedia ar putea reveni proprietarului terenului pe care s-a petrecut nenorocirea. „Dacă se demonstrează cu acte sau cu martori că animalele sunt ale celui care deţine terenul, acesta răspunde penal. Este vorba despre omor din culpă şi se pedepseşte cu amendă şi închisoare de până la şapte ani“, a explicat avocata Beatrice Comăniceanu.

Adevărul

Știți ce înseamnă asta, în traducerea liberă a concepției avocatei?, că ONG-urile sunt libere să pretindă că adoptă câți dulăi vor, pe care-i lasă în libertate și, dacă ajung pe proprietățile voastre, puteți să vă spălați cu ei pe cap. La modul penal, chiar.

E just, nu?

Să fim serioși, dacă se dorea remedierea problemei, într-un sfert de veac și cu investiții de un miliard de dolari – peste un miliard de dolari! – cât s-a cheltuit până acum, problema era rezolvată. Așa, ne învârtim în jurul cozii iar oamenii mor, pentru că nimeni nu verifică scriptele ONG-urilor iubitoare de cotarle și nu știm, în niciun moment, ce-i în grădina lor.

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vreau să fiu părtaș la faptă. Poți, de asemenea, să fii părtaș și fără martori.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.