STOP demolării patrimoniului industrial de la Petrila!
Vă rog, semnați petiția de aici, Nu contează dacă voi credeți, sau nu, în puterea unei petiții online. Contează că încercăm să ne păstrăm trecutul, iar pentru aceasta avem nevoie și de ajutorul Dumneavoastră!
Prea multă muncă și prea multă istorie se dorește a se îngropa sub preșul uitării, iar noi nu vrem asta. Pentru noi, Mina Petrila este ceea ce turnul Eiffel este pentru Paris, un simbol nu al trecutului, ci al aparținerii.
Pentru noi, nu iarba verde a ecologizării este țelul, ci păstrarea vie a amintirii părinților și străbunilor care s-au spetit în întunericul cel mai negru pentru a aduce lumina de mâine.
Pentru noi, munca înaintașilor noștri este parte din ființa noastră, iar mina, prin simbolistica sa, ne permite să stăm la masă cu aceia dragi plecați de mult dintre noi, care au muncit acolo, care au murit acolo, care acolo și-au găsit rostul pentru familie și unde și-au îngropat atât necazurile, cât și bucuriile.
Nu ne luați fărâma aceasta de ființă istorică ce încă mai bate în fiecare dintre noi, în comunitatea noastră, nu ne luați apartenența la ceva mai măreț decât noi și ceva mai valoros decât ceea ce ne-ar putea oricare politician oferi.
NU NE LUAȚI MINA PETRILA!
__________
1. P r e a m b u l
Mostenirea epocii industriale din România, element ce ne unește de Europa spre care tindem, este de multe ori ignorată sau chiar ștearsă în numele resursei de teren, a fierului vechi sau a speculei imobiliare. Situl industrial de la Petrila are o valoare incontestabilă în contextul patrimoniul industrial național al României, supranumit datorită complexității sale „Academia Mineritului Românesc”. Ansamblul Minier Petrila se remarcă prin unicitatea sa drept „lecție de arheologie industrială” prin obiectivele sale componente, fiind unul dintre ultimele ansambluri din zonă care pastrează o parte din fiecare etapă a evoluției sale. Pentru calitățile lor arhitecturale și tehnice, precum și valoarea istorică și memorială, o serie de clădiri (descrise mai jos, în paragraful 4) au fost trecute pe lista patrimoniului industrial în 2014, însă, în ciuda acestui fapt, datorită lipsei de viziune dar și a intereselor economice ascunse, se află în pericol de demolare.
Ceea ce ne dorim este ca in contextul unei inchideri si demolari partiale iminente, sa pastram pentru posteritate cateva mostre industriale din etapele importante.
2. S i t u a ț i a d e m o l a r i i 2 0 1 6
Cu o zi înainte de Ziua Morților („Luminația”), pe 31 octombrie 2015, se va opri activitatea de extracție de huilă de la Mina Petrila, urmând ca până la finele lui 2016, toate clădirile din incinta E.M. Petrila să fie demolate, iar suprafața lor acoperită cu un strat de vegetație („loc cu verdeață din care va dispărea întristarea și durerea”). Este o soartă la care sunt condamnate toate minele din Valea Jiului, unele mai devreme decât altele. Lipsa de viziune privind viitorul Văii Jiului și al Petrilei din partea autorităților centrale și locale și a societăților exploatatoare de cărbune va duce la ștergerea istoriei și identității locale, va contribui la sentimentul de deznădejde, lipsă de putere și dezrădăcinare a locuitorilor din zonă și va contribui definitiv la depopularea și declinul economic și mai accentuat al Văii.
3. V a l o a r e a p a t r i m o n i a l ă– mai multe detalii studiu istoric
Exploatarea Minieră Petrila (E.M. Petrila), de pe Valea Jiului din judeţul Hunedoara, este un ansamblu valoros din punct de vedere patrimonial, social şi economic pentru întreaga zonă, dar și pentru întreaga țară, care se află astăzi în pericolul de a dispărea. Dezvoltarea economică a României, modernizarea, urbanizarea și industrializarea nu ar fi avut loc fără această mină de cărbune. Ansamblul extracției miniere de la Petrila este mărturie a celor mai importante etape de construcție, reflectând traseul evoluției industriale de la dezvoltările moderate de după 1850, până la hiper-industrializarea socialistă. La Petrila este consemnat primul perimetru minier din Valea Jiului: 1858, la 30 decembrie: Concesiunea Maximilian.
4. Cl ă d i r i l e c l a s a t e
În 2012, Societatea Culturală „Condiția Română”, împreună cu Asociația Plusminus, Asociația Studenților și Doctoranzilor Români în Franța, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București, Facultatea de Arhitectură Cluj și Asociația de Arheologie Industrială, sprijiniți de Ordinul Arhitecților din România, Uniunea Arhitecților din România, Ambasada Republicii Federale Germania, București, a inițiat o serie de demersuri care să ofere o alternativă demolării, angrenând comunitatea și instituțiile locale, precum și studenți arhitecți de la toate facultățile de arhitectură din țară și arhitecți din România, Franța și Germania. În urma studiilor făcute împreună cu Asociația de Arheologie Industrială, Primăria Petrila a solicitat, în octombrie 2014 în baza legii 422/2001, declanşarea procedurii de clasare pentru Ansamblul Mina Petrila, str. Minei Nr. 1, Petrila și clădirile următoare, aparținând ansamblului vezi mai multe:
– ATELIERELE MECANICE, datând din 1879
– CLADIREA COMPRESOARELOR și TERMOCENTRALA CU COȘUL DE FUM (1879, 1912)
– PUȚUL DEAK (1868)
– PUȚUL CU SCHIP (1987)
– PUȚUL CENTRU (TURNUL ȘI HALA), din 1938
– PREPARAȚIA VECHE (cu spalatoria de cărbune), 1931
Clădirile alese spre clasare sunt remarcabile pentru fiecare etapă a dezvoltării ansamblului minier, de la deschiderea exploatării pana in zilele noastre, trecând prin toate etapele tehnologice: de la galeria orizontala a Putului Deak, trecând pe la Putul Centru, relevant pentru tehnologia avansată a epocii sale şi ajungând la Putul Nou cu Schip, silueta tipică tehnologiei moderne de extracţie.Pe lângă valoarea arhitecturală a fiecărui obiectiv propus spre clasare in parte, coerenta profilului minei, devenita un reper in Valea Jiului și o identitate pentru oraşul Petrila, este dată de întreg ansamblul la a cărui compoziţie contribuie fiecare element in parte. fișe și foto link EMP Punct de vedere D.J.C. Hunedoara: proiectul a fost prezentat si in Comisia Zonala a monumentelor istorice de la Timisoara cu nr.12 din data de 06.11.2014, unde a obținut avizul favorabil (Nr.31 din 14.01.2015). S-au propus aprobarea si avizarea favorabilă a documentației de către Comisia Națională a Monumentelor Istorice. Aceasta a aprobat clasarea fără nicio obiecție, atât în secțiunea de evidență, cât și în ședința plenului urmând să fie emis Ordinul de Ministru.
5. C o n c l u z i i
Conservarea si transformarea unor părți ale ansamblului de patrimoniu industrial creeaza o ocazie unica de reconciliere cu diferitele etape din istoria zbuciumată a acestui loc, care urca pana in perioada contemporana. Mina Petrila, cea mai veche din Vale, reprezintă geneza exploatării miniere în această zonă. Este singura care pastreaza elemente din toate etapele importante de dezvoltare a industriei, încă de la primele semne de industrializare și reprezintă o reflecţie limpede a istoricului ansamblului minier. În contextul in care Europa organizeaza „drumurile culturale ale patrimoniului industrial”, Romania are ocazia unică să salveze MOSTRE ale unui ansamblu relevant pentru memoria mineritului.
Semnătura ta poate ajuta la oprirea demolării clădirilor de patrimoniu din E.M. Petrila.
despre alternative la demolare – aici
Va invit sa cititi intreaga istorie a acestei mine aici:
http://valeajiului.blogspot.ro/2015/04/mina-petrila-un-final-anuntat-partea-ii.html
De asemenea experientele mea personala cu aceasta mina aici:
http://valeajiului.blogspot.ro/2007/10/insemnarile-unui-miner-in-valea-jiului.html
http://valeajiului.blogspot.ro/2007/10/insemnarile-unui-miner-in-valea-jiului_29.html
http://valeajiului.blogspot.ro/2007/10/tot-drumul-inspre-rampa-putului-de.html
Din pacate soarta acelei mine si a activelor sale este pecetluita fara cale de intoarcere, lucru confirmat de surse demne de incredere pe care le’am contactat pentru un un ultim episod al acestei mine ce l’am programat sa il public tot pe acel blog in data de 31 octombrie odata cu ceia ce probabil ca vor fi printre ultimele imagini suprinse cu mina in activitate.
Tot pe 31 octombrie exista speranta ca Valea Jiului sa primeasca ceva caldura … pentru ca in acest moment termocentrala Paroseni este cu stoc 0 de carbune!
Ma doare sufletul … iar vorbele parca nu isi mai au locul …
P.S. Va recomand sa incepeti istoricul minei cu partea I:
http://valeajiului.blogspot.ro/2015/03/mina-petrila-un-final-anuntat-partea-i.html
Poate nu ati fost atenti la linkul de la inceputul istoricului pentru care ne’am documentat cateva luni bune pana sa iasa produsul pe care il vedeti astazi. 🙂
Semnati totusi petitia aia …
Mersi de linkuri, ajută!