Acest website are nevoie să folosească cookies, care sunt niște fișiere text de mici dimensiuni ce conțin referințe specifice, dar nu explicite, stocate pe computerul voastru, astfel încât, de exemplu, atunci când lăsați un comentariu, datele din formular să se salveze, dar nu numai.
Fără acces la cookies, aceste date nu se vor salva.
Pentru a afla mai multe despre cum folosim informațiile și despre dreptul vostru asupra datelor voastre, vă rugăm să consultați pagina Politica de Confidențialitate.
Puteți modifica accesul la aceste cookies accesând taburile din stânga.
Nu toata lumea cunoaste fenomenul si nu toata lumea are bani de licenta de Windows + antivirus 🙂 Pacat ca multi n-au habar de Linux, e mai sigur ca orice!
Statul român ar trebui să aibă.
Discuţia despre computer în România post-1980 este ca discuţia despre arme şi evoluţionism la nepoţii lui Unchiu’ Sam… pardon, pe ăsta de acum îl cheamă mai degrabă Unchiu’ Tom 🙂
1. Majoritatea factorilor de decizie din administraţia publică variază între analfabeţi-informatic şi semi-analfabeţi-informatic (adică ştiu să scrie în Word, să dea mailuri cu Outlook şi să se uite la porneturi în pauzele de cafea). E adevărat că bunul nostru prieten Zoso credea că să înveţi să scrii în Word în 2011 e o mare realizare.
2. Fiindcă semănăm la o scară mai redusă cu mâncătorii de hamburger, la noi “programatorul” în cultura populară e o creatură bizară, care oscilează între “e puşti”, “e hacker”, “e jegos, derbedeu şi gay”, “e bogat precum Patriciu”, “e sărac lipit”, “e prost şi incompetent” şi alte complimente primite cu drag din partea populaţiei semi-urbanizate. Cam aşa cum vorbesc fraţii noştri de peste Ocean de “liberalii” de la ei.
Adică nimeni nu e obişnuit să trateze ideea că sistemul informatic e o unealtă la fel de complexă ca o uzină sau un aeroport, şi care e manevrată de nişte oameni de specialitate în scopuri productive. Am fost dresaţi de tataie Rânjilă Minerescu să gândim că tot ce are legătură cu computerul e ceva suspect, subteran, interlop, mizerabil.
În condiţiile astea, explică-i “factorului de decizie” de mai sus cât de necesar e proiectul e-România şi cum trebuie investit în el 😀
~Nautilus
Asta trebuie pusă în ramă:
Și asta, da: