[Urmează să aberez grav.] Poate că am văzut prea multe filme, dar de când cu Star Trek și cu The Core, mie mi se pare că materialul aproape ideal numit și unobtanium nu este chiar imposibil de obținut.

Am văzut că rușii fac experimente cu plasmă în vid și cred că ei asta încearcă să obțină, unobtainium, un material de o duritate extremă. Mă rog, filmul este în rusă, dar are opțiunea de close captions (subtitrări).

Amu, cred că suntem un pic departe de obținerea unobtainiumului, dar nu la ani – lumină, ci ani sau, cel mult, decenii. Și m-am gândit serios la asta: dacă ar fi să produc unobtainium, l-aș face din plasmă cu suspensie de atomi de carbon sau siliciu (și titanul ar fi un bun candidat) ordonați într-un câmp magnetic dirijor (rotitor), astfel încât să formeze nano-tuburi sau fusuri imposibil de dure.

Dirijarea are rolul, desigur, de a ajusta precis poziția atomilor. Altfel, fără ea, am obține un cristal cu duritatea 7 – 8, destul de banal.

Mă gândesc că ar fi interesant de obținut un fel de grafen din plasmă carbonică condensată la zero grade Kelvin (mă rog, pe acolo) sau o spumă/ fibră de titan – la fel – din plasma atomilor de titan condensați de la câteva milioane de grade Kelvin la doar câteva grade Kelvin.

Desigur, o astfel de condensare ar fi extrem de violentă și ar trebui să se producă într-un înveliș electro-magnetic – pentru a fi izolată față de mediul exterior – iar energia necesară ar impune montarea unor generatoare nucleare pe orbită, o idee nu prea comodă.

Practic, prin dirijarea unui flux de astfel de plasmă printr-un „ac” extrem de rece la capăt, s-ar putea obține o „ață” sub forma unui cristal foarte, foarte dur, ce poate fi turnat – din fabrică – sub ce formă este necesar.

Din punct de vedere energetic, teoretic ar merge, pentru că – întrucât energia risipită în mod exploziv la răcire este foarte mare – ar fi nevoie de o cantitate de energie comparabilă pentru a aduce cristalul în aceeași stare de plasmă. Ceea ce l-ar face imun la majoritatea exploziilor (șocurilor) de natură chimică sau mecanică.

N-ar fi ceva ca țesătoria cristalelor să fie tehnica viitorului?