Astăzi comemorăm 25 de ani de la primul „Pod de flori” peste râul Prut. Comemorăm, pentru că ne-am ales doar cu atât, un milion de români care au trecut Prutul la frații și rudele lor.

După 25 de ani n-am găsit nici mintea, nici tăria de a aduce frații sub același acoperiș.

Nu suntem vrednici de sacrificiul făcut de generațiile anterioare. Și nu suntem vrednici nici de viitorul pe care pretindem că ni-l dorim. Să ne fie rușine!

Hai, Unire, hai!

P.S. Să-mi ziceți dacă ați văzut, în România, ceva la știri despre comemorarea aceasta tristă.

P.P.S. Ilici, istoria își va aminti de tine drept unul dintre cei mai mari dușmani ai neamului, iar peste cavoul tău va fi ridicată o toaletă publică.