Când a fost referendumul din Catalonia, am fost printre puținii care nu s-au agitat prea tare. De fapt, nu aveam nicio emoție vizavi de acest referendum, pentru că nu-mi stârnea nicio îngrijorare.

Astfel, deși am urmărit subiectul, n-am găsit niciun editorial merituos, care să explice avantajele secesiunii. Practic, argumentul secesionist era subțire, mult mai rarefiat decât lunga listă de argumente de rămânere împreună.

De aceea, n-am fost deloc surprins să aflu ceea ce bănuiam deja, și anume:

1. Politicienii din Catalonia au sărit etape, atât în ceea ce privește normele legale cât și cele administrative. Practic, cetățenii urmau să devină sclavii sistemului politic semi-totalitat impus de către pro-secesioniști.
2. Hotărârile politice au fost luate fără consultarea prealabilă a cetățenilor.
3. Hotărârile administrative au fost luate fără consultarea prealabilă a cetățenilor.
4. Policienii catalani separatiști cer să fie respectați, dar nu respectă nici constituția, nici legislația spaniolă.

Și altele, la fel de greșite.

Astfel, nu putem vorbi despre lupta oamenilor cu un sistem politic corupt, ci despre lupta unor oameni orbiți de un fel de populism fascistoid nefondat, ca un fel de Brexit, doar că mai toxic.

În fine, cei de la Digi24 au mai multe detalii corecte și vă recomand să citiți articolul lor, este suficient de bine documentat încât să ne lămurească faptul că acolo vorbim nu despre oameni, ci despre ambiții politice.