Despre atentatele de la Moscova
Pacea e rodul fiecărei bătălii adevărate.
G.M. Ebers
Îmi pare rău pentru victimele atentatului de la Moscova. Nu știu de ce i se spune atentat că fapta n-a fost o tentativă ci s-a semănat teroare. La propriu. Îmi pare rău de victime, atât de cei care au decedat lăsând în urmă familii îndurerate cât și de cei răniți.
Sunt victimele politicilor expansioniste prea agresive ale Rusiei. Când superi suficient de mulți oameni și când duci tot felul de politici subversive care să înjuge oamenii, inevitabil unii se vor răscula și oameni vor muri.
Când îți bați joc de prea mulți oameni, statisticile spun că minim unul o va comite grav. Și e păcat că vor muri oameni nevinovați, în timp ce vinovații morali vor fi bine mersi, în birourile lor comode și încălzite, șezând pe fotolii din piele de căprioară. Și ea pătată cu sânge.




„minim unul o ca comite grav”
ceva e greşit aici.
Nu văd unde zici. :((
Pai no, am apucat eu sa corectez intre timp 😛
=)) Și eu care m-am uitat până și în feed…