Nimeni, nimic? OK, lasă că scriu eu, atunci, că nu mă doare mâna și –  plus de asta – mi se pare important. Începem, deci, cu următorul pasaj din Strategia Națională de Apărare 2015 – 2019:

35. Un actor important în spațiul european şi euroatlantic este Federația Rusă. Acțiunile acesteia în regiunea Mării Negre, încălcarea normelor de drept internațional, punerea în discuție a ordinii internaționale, conservarea conflictelor înghețate și anexarea Crimeei au readus în atenția NATO atât îndeplinirea misiunii ei fundamentale, apărarea colectivă, cât și validitatea aranjamentelor de securitate încheiate cu Rusia la sfârșitul secolului XX.

Nu încape îndoială, deci, că Rusia este un factor de risc la adresa securității naționale a României. Ce-i drept, nu aveam nevoie de un document care să ne spună asta, știm că Rusia este un pericol pentru toți vecinii săi, deci și pentru noi, dar acest document are valoare juridică și întrucâtva executorie, mai ales dacă ne gândim la câteva direcții de apărare națională în materie economică:

• asigurarea cadrului concurențial și a competitivității prin diminuarea factorilor care afectează buna funcționare a mediului de afaceri;
• asigurarea transparenței piețelor autohtone și a capacității de funcționare interconectată a lor cu cele externe;
• asigurarea securității energetice prin adaptarea operativă și optimizarea structurii consumului de resurse energetice primare, creșterea eficienței energetice, dezvoltarea proiectelor menite să asigure diversificarea accesului la resurse, creșterea capacității de interconectare și a competitivității, inclusiv prin implementarea obiectivelor Uniunii Energetice;

Bine, bine, dar ce înseamnă asta?

Nu știu sigur, dar mie mi se pare că explorarea gazelor de șist de către subsidiara Gazprom din Oradea este cam pusă în pericol, cum sub semnul întrebării sunt și explorările și exploatările anumitor resurse de către parteneri Gazprom, inclusiv Shell, dacă și unde este cazul.

Ținând cont de faptele companiilor rusești de până acum (accidentul cu cianuri de la Baia Mare, închiderea nejustificată a combinatelor Mechel de pe întreg cuprinsul României etc), mie mi se pare că strategia are sens.

Dar are și implicații care, foarte probabil, vor genera titluri pompoase la niște articole goale sau nu îndeajuns de profunde. Or, aici este cheia, intrăm într-o fază hibridă de securitate internațională, în care atacurilor cibernetice i se răspunde cu acțiuni contra-economice și altele asemenea.

Va fi, deci, destul de urât.