Astăzi am umblat mai mult prin oraş, de aceea încâ n-am scris nimic până la ora asta. Şi am văzut câteva chestii drăguţe sau, mă rpg, pe care eu unul nu le văd prea des. Întâi trebuie să vă spun că am văzut o mămică frumosă de era să fac preinfarct sau ceva.

Era aşa, pe la vreo 28 de ani, la vreo 1,70 metri înălţime, şatenă, cu părul prins în coc, ochii căprui… La cât de aiurit sunt eu poate n-o remarcam, dacă nu intra în faţa mea într-un magazin. Şi-am remarcat-o. Întâi de la talie în jos… Mamă ce mere avea… Şi să nu zic ce pere avea în faţă… Sau piersicuţa. Aoleo! Şi nişte mişcări gingaşe aşa, de îmi dădea iarăşi cu virgulă la numere întregi. Frumos! Doar atât pot să spun! Frumos!

Desigur, pentru cititorii mai serioşi pot să spun că am văzut şi o fetiţă pe la vreo 4 ani împreună cu bunicul ei. Şi fetiţa se juca pe iarbă, în frunzele căzute, fiind acoperită până la jumătate de acestea. Frumos.  Am crezut că acest spirit al copilăriei, al inocenţei şi al bucuriilor simple s-a pierdut. Se pare, însă, că nu este tocmai aşa. Aş fi vrut să fac o poză, dar atunci aş fi devenit întrucâtva profan. Şi nu vreau aceasta.