Punctul, fiindcă am învățat niște chestii, destul de interesante cred eu:

1. În primul rând, am învățat că năpârci nesimțite trăiesc și de-o parte, și de alta a poveștii cu exploatarea de la Roșia Montană. Astfel, mergând înspre terenul de golf de la Pianu, unde și RMGC era sponsor, ne-a pufnit râsul când pe drum scria așa: „Gold diferit de golf”, „Pianu de Jos fără cianuri” și alte asemenea. Unii chiar murdăriseră cu spray-ul negru peretele proaspăt văruit al cuiva din sat. Îmi scapă de ce ar face cineva una ca asta pe casa unui oarecare din sat…
2. Ăia cu bani pe care i-am văzut eu aveau fițele în altă parte. De exemplu, beau țuică și vin la carafă, nu doar Chardonnay de la 1850.
3. Consiliul Județean Alba ne-a organizat o mică excursie prin Valea Pianului, de genul celor pe care le fac la Petroșani cu prietenii. La Pianu de Sus, de exemplu, am fost întâmpinați de către oficialitățile satului: primarul și preotul. Dom’ne, mi s-a părut cumva frumos. N-am mai fost întâmpinat așa de frumos.
4. La Pianu, luteranii și-au construit o biserică de piatră în secolul al XIII-lea. Ortodocșii au avut mai multe biserici. S-a păstrat parțial cea de lemn din secolul XVI, iar prima biserică ortodoxă din piatră a fost construită în secolul al XIX-lea. Mi se pare interesant că nu prea știam să construim…
5. În Alba Iulia am fost la Club Ambrozia din Alba Mall. Am băut un cocktail Ambrozia de bărbați – era destul de OK – dar m-a enervat DJ-ul care credea că are o voce mai bună decât instrumentele sau care întrerupea piesele aiurea, ca să bage prostii peste. Altfel, clubul e deschis noaptea, e la mall (deci luați un taxi și gata), iar dacă vă place carne fragedă, garantat veți găsi. Totuși, ca să nu fie ceva cu iz penal, e recomandabil să cereți buletinul înainte. Oricum, mie animatoarele mi s-au părut la fel, acceptabile spre bune… Chiar și aici am învățat ceva, mai ales că a fost cel mai tare club în care am fost în ultimul an de zile.
6. De la Pianu de Sus ne-am dus la mănăstirea Afteia. Acolo, de pe un desen aflat pe fațadă, am aflat că în iad merg toți agaricii, precum și rockerii (de exemplu, creștinii de la AB4), monahii, episcopii și preoții… Măcar îs sinceri.
7. No, în mijlocul satului, într-un fel de semi-pustietate de amiază, de la niște oameni onești, mi-am luat țeapă cu doisprezece lei cumpărând niște baterii AAA expirate.