Am ajuns să trăim așa vremuri câinoase, încât simpla întâlnire a unui om fericit ni se pare deosebită și curioasă. Am remarcat, de exemplu, că de fiecare dată când sunt fericit, se vor găsi oameni care să fie intrigați vizavi de cauzele fericirii mele. Și invers.

Totuși, nu cumva multele progrese tehnologice, economice și sociale au rolul de a ne face să fim mai fericiți? Sau, din contră, începem să observăm apariția unui paradox prin care, cu cât avem la dispoziție mai multe mijloace de a ne atinge fericirea, cu atât mai nefericiți devenim?