Indiscreție

Privești în zare, absent(ă) și tăcut(ă), dar ochii tăi nu văd soarele topindu-se sub orizontul mut. Te-aș întreba ce vezi, dar cuvintele s-ar putea dovedi incapabile să redea nimic din minunile ascunse în gândurile tale.

Așa că te întreb, drag cititor, când privești în gol, cât de departe privești, de fapt, în sufletul tău? Cât de profundă este introspecția ta? Cu riscul să fiu indiscret, te-aș întreba chiar și ce te doare. Pentru că știu, introspecția nu este o cauză ci un efect al unei dureri externe, este căutarea unei soluții pe care ceilalți nu ți-o pot oferi.

2 Comentarii

  1. patuturi 26 mai 2010 la 04:01 - Raspunde

    Si cand iti simti sufletul gol, atunci ce faci? Incerci sa o iei de la inceput…Dar e al naibii de greu.

    • Robin Molnar 27 mai 2010 la 02:05 - Raspunde

      =D Sau, se întâmplă un miracol care-ți aduce lumina înapoi. =D

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vreau să fiu părtaș la faptă. Poți, de asemenea, să fii părtaș și fără martori.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.