Mi-a povestit cineva o întâmplare. Nu ştiu cât este de reală dar în orice caz este plauzibilă…

Un patron a fost însurat, cu 2 copii, etc. La un moment dat divorţase şi nimeni nu ştia de ce pentru că familia lui părea una destul de OK. După o vreme, însă, într-un moment de slăbiciune povesteşte:

– Într-o zi îl iau pe prietenul meu X şi mergem până la Bucureşti. Pe drum o femeie ne face cu mâna. Am crezut că este autostopistă şi am luat-o cu noi în maşină. Prietenul meu şi cu mine am continuat să povestim despre afaceri, etc. Înainte de a intra pe autostradă tanti asta începe să se dea la noi. Şi cedăm. Întâi o rezolv eu şi-apoi el.

– [Întrebare din public.] Era parapantă?

– Rapandulă profesionistă, da.

– OK.

– Mă, şi după vreun an, aşa, mă trezesc cu ea la firmă, spunând:

– Ştii, eu am născut un copil. Nu ştiu dacă e al tău sau al prietenului tău…

– Mergem să facem testul ADN.

Şi plecăm toţi trei la o policlinică privată pentru preluarea de mostre ADN (spermă). Eu devenisem nervos şi la un moment dat îi spun doctoriţei:

– Să nu-mi spuneţi că e copilul meu că io mor.

– Staţi liniştit, domnule, dumneavoastră nu puteţi avea copii.

– Cum nu? Am doi copii de-o vârstă cu rapandula…

– Păi da, dumneavostră i-aţi crescut, dar nu i-aţi şi conceput…

Cam multe veşti rele pentru o singură zi…