Plesnești de la atâta inginerie!

Când vezi atâta inginerie precum cea din poză, te crucești. Dar ideea de a monta motoare de avion pe locomotiva unui tren este extraordinar de stupidă.

În primul rând, cu cât altitudinea este mai mică, cu atât consumul este mai mare. Ai consum de avion la decolare pentru un tren. În loc să consumi kerosen vreme de trei ceasuri, consumi vreme de douăzeci de ceasuri. Care-i logica?

Apoi, dacă îți intră o pasăre la motor, poți să-ți iei adio de la el, că se distruge. Cine-ți repară motorul de avion în mijlocul Siberiei?

Care-i logica? De ce ai face așa ceva?

Sursa foto

P.S. S-au prins și ei.

1 Commentariu

  1. Nautilus 24 februarie 2016 la 16:24 - Raspunde

    Există o logică. Dar e mai greu de înţeles în lumea post-1990.

    E logica Space Age: nu contează eficienţa. Nici sofisticarea tehnologică. Nici consumul de resurse; în Epoca Zborului pe Lună, resursele erau oricum la stat, iar companiile care le foloseau erau controlate de stat sau de armată, indiferent că vorbim de URSS, SUA sau Europa de Vest. Singurul lucru care conta era valoarea propagandistică. Publicului trebuia să i se arate că trăieşte într-o epocă avansată, dezvoltată, progresistă, Moon by 1969, Saturn by 1979.

    Evident că o locomotivă cu turbină cu abur / gaze şi motoare electrice de tracţiune nu consumă carburant ca un avion la decolare şi nici nu aspiră crengi, frunze sau păsări. Dar, în vremurile în care oamenii se îmbrăcau cu costumul şi cravata când zburau cu avionul, nimic nu ţipa „SF technology!” mai bine ca un turbojet. Sau două. De ce nu 4?

    Cum arăta Circul Bucureşti? aşa cum fusese construit de arhitecţii comunişti, înainte de renovarea cu mizeriile de termopane albastre? Cum arătau clădirile mai mici din Romexpo, cum arătau Mamaia, Olimp-Saturn? Nu e suspectă asemănarea cu seria originală Star Trek?

    Decor de revistă de SF, pompos, futurist şi festivist. Dar ineficient, fiindcă foloseau materialele clasice. Betonul turnat şi amprentat, tablă vopsită, ţevi de oţel, geamuri obişnuite. Sau, în cazul vehiculelor, aluminiu şi tablă de oţel sudată. Cine ştia ceva de fibre de carbon pe atunci? Cine pomenea de controlul electronic al motoarelor electrice de locomotivă, cu tiristori? De glass cockpit la aviaţie?

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vreau să fiu părtaș la faptă. Poți, de asemenea, să fii părtaș și fără martori.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.