Din ciclul:

„Nu-i petroşaniul ca Parisul

Dar nici el nu-i paradisul…”.

Am rămas surprins să văd copii jucându-se cu porumbeii în parc. Adică am rămas surprins că porumbeii n-au fugit. Şi prin faptul că avem porumbei îmi dau seama că, cel puţin aparent, calitatea aerului s-a îmbunătăţit faţă de anii precedenţi, deşi, după părerea mea, calitatea acestuia este, încă, sub orice critică. Iarna, cel puţin. În fine, o poză drăguţă că prea l-am oripilat pe Mihai aici! Amu sper că e mai bine.