O domnișoară care stă pe lângă mine avea aseară un musafir suficient de neinspirat să vină la ea împreună cu dulăul din dotare. Am crezut că mor de râs cum negociau cu potaia, pe care o îndopau cu mâncare doar ca să tacă din gură.

Adică no, se  sărutau și oamenii așa cum e frumos și sănătos, dar când să se pasioneze hopa venea și jupânul cățel să se bage în seamă, uitându-se lung la ei și lătrând. Normal, tanti gazda îl scotea afară pe balcon pe cățel care, evident, începea să latre, că doar nu era să stea singur pe balcon și să se uite cum plouă.

S-au chinuit oamenii vreo o oră, dar au lăsat-o, în final, baltă. Ehe, prima lecție pe care o înveți când ai un animal de casă este că nu trebuie să îl iei cu tine atunci când mergi să te ocupi de chestii serioase.